Între „a fost odată” şi „este acum”

-foto 1: stâlp de susţinere vechi;

-foto 2: aspect al buclei neutilizate de mulţi ani;

-foto 3: linii active şi linii abandonate – intersecţie;

-foto 4: prim-plan asupra intersecţiei amintite anterior;

-foto 5: ieşirea din bucla abandonată.

Prin anii ’70, aici întorceau multe tramvaie. Pe urmă, expansiunea comunistă, privitoare atât la economia de carburanţi cât şi la dezvoltarea transportului nepoluant, a determinat lucrări noi, spre alte cartiere. S-a ajuns, aşadar, în Micro 39 şi mai apoi la Cimitirul Evreiesc.

Cu toate acestea, capătul de linie din Micro 40 a rămas activ atât pentru unele trasee (de ex. 51) cât şi pentru situaţiile în care tramvaiele care deserveau legăturile spre Micro 39 (I.P.L.) sau Cimitirul Evreiesc nu puteau ajunge la capete din diferite motive (reţea, infrastructură, impedimente auxiliare...).

A urmat apoi „reorganizarea” din anii ’90 care a stins, încet, spre sfârşitul secolului, multe trasee. Altele au fost închise în prima jumătate a anilor 2000.

Rondoul din Micro 40 continuă însă să ne vorbească despre istoria transportului local: bucla vechi, uitată de mulţi ani şi neafectată de lucrări fiindcă nu încurcă pe nimeni şi arcul activ care o străbate, continuând să fie traversat de tramvaiele liniilor 39, 40 precum şi de cele ale curselor speciale.