Amintiri la porţile fostului I.L.F.

I.L.F. - înainte de anii 90 erau trei iniţiale simplu de tradus: Întreprinderea de Legume şi Fructe... „Un succes local pentru o piaţă de desfacere, uneori săracă dar satisfăcătoare atât pentru buzunar cât şi pentru sănătatea noastră”, mi-a rezumat astăzi dimineaţă, un bătrân biciclist care m-a surprins făcând fotografii la... faţa locului. „După Revoluţie, degeneraţii urbei noastre au falimentat multe instituţii, printre care şi acest I.L.F. Au scos bani frumoşi de pe urma lui. Azi, e ceea ce se vede...”

Da, ceea ce se vede... Adică suprafaţă de închiriat sau, după cum zic afaceriştii, „o piesă de puzzle într-un joc de terenuri”.

În anii 80, transportoarele pentru I.L.F. şi-au făcut pe deplin datoria. Da, iată că mă întorc din nou la ele, din dorinţa de a completa informaţiile pe care vi le-am oferit într-o postare anterioară...

Scopul acestora: alimentarea Pieţei 30 Decembrie cu fructe şi legume. Itinerariul celor două vagoane de marfă era simplu şi totodată logic de urmărit:

-tur: Depou (cel din Bariera Traian) – Bariera Traian (moment încadrare orar) – I.L.F. (încărcare remorcă şi uneori parţial vagon motor);

-retur: I.L.F. – Piaţa Centrală (descărcare marfă) – Bariera Traian – retragere Depou (din Bariera Traian).

În fotografia de mai jos, realizată cu ajutorul Google Map, puteţi observa atât turul acestor transportoare (marcat cu portocaliu) cât şi returul (marcat cu maron):

Astăzi, din... „ceea ce a fost odată” n-au rămas decât câteva linii pierdute într-o instituţie aproape moartă. Racordurile care asigurau legăturile din I.L.F. pe Basarabiei (Calea Prutului) au dispărut de mai bine de două decenii...

Iată o altă schiţă în care am ilustrat racordul pentru I.L.F. cu linia vie (verde) şi cea moartă (maron). Schiţa a fost realizată cu ajutorul Google Earth:

Să trecem şi la fotografiile pe care le-am obtinut în cursul acestei dimineţi:

În concluzie: citez ultimele replici ale bătrânului biciclist: „Dacă ar fi păstrat I.L.F.-ul, Palas-ul precum şi multe alte întreprinderi lăsate de comunişti, şmecherii care le-au distrus atunci şi le-au vândut pe bucăţi acum ar fi fost baroni! Ei n-au ştiut să vadă-n viitor şi s-au mulţumit cu ceea ce au apucat... Tinere, şi-au furat singuri şepcile de pe cap şi ceea ce e mai trist e că azi, avem nevoie de şepci noi, pe care trebuie să ni le facem singuri. Din păcate, nu suntem în stare...”

Omul şi-a văzut de drum. Sper să-i fi înţeles vorbele şi implicit ironia... Nu mi-a spus cum îl cheamă (chiar dacă mi-ar fi spus, n-aveam cum să-l recunosc) dar m-a informat c-a lucrat zece ani la I.L.F. şi că acum îşi aşteaptă pensionarea la o secţie din Bazin...