Primele linii de tramvai din Galaţi care au
avut ecartamentul de 1435 mm au fost
cele care asigurau legătura între cartierul Micro 19 şi C.S.G. (linia 3)
respectiv cele dintre Micro 19 şi S.N.G. (linia 5).
Anii 60 aveau să se încheie – în ceea
ce priveşte transportul public electric – cu tramvaie care se deplasau pe linii
cu ecartament de 1000 mm. A urmat... „analiza viitorului” şi pregătirea
terenului pentru o nouă generaţie de mijloace de transport electrice:
T3R-urile, achiziţionate în trei loturi, între anii 1971 – 1974. Per total, 50
de tramvaie.
Iniţial, calea de rulare pentru
transportul public electric spre Micro 19 s-a desfăşurat pe strada
Siderurgiştilor – Ultimul Leu – Prelungirea Brăilei – strada Frunzei – strada Stadionului
– strada Oţelarilor. În a doua jumătate a anilor 80, odată cu dezvoltarea
cartierelor Micro 17, 18, 19, 20 şi 21, s-a schimbat itinerariul menţionat pe
ruta care este utilizată şi-n prezent: strada Siderurgiştilor – strada Gheorghe
Asachi – strada Frunzei – strada Stadionului – strada Oţelarilor.
Mai jos, o amintire de la sfârşitul anilor 70:
-un
T3R la „Ultimul Leu”, urcând spre Ţiglina III
Imi amintesc acea perioada. Tramvaiul avea statie chiar inainte de intrarea in inelul de rocada, cum vii dinspre Siderurgistilor. `Combinistii` coborau acolo si se opreau la Ultimul leu, unde zaboveau mai mult (de aici si numele berariei). In partea dreapta era rapa, iar pentru noi, copiii de atunci, era cel mai bun derdelus. Ulterior s-a construit Stadionul Otelul. Iarna, cand era gheata, tramvaiele urcau greu portiunea de la Inelul de rocada pana pe Frunzei. Prin anii 75-80 a fost Oraselul Copiilor si celebra Roata, tot pe partea dreapta... Ce amintiri frumoase! Multumesc, Amiral AOV!
RăspundețiȘtergere