Tehnica a evoluat... cu mai multă îndrăzneală şi curaj în vestul Europei decât în estul (parcă) încă somnoros după o democraţie prost înţeleasă.
Ce au însemnat anii 1998 – 1999 pentru noi, gălăţenii, în ceea ce priveşte transportul urban? O încercare de supravieţuire şi de adaptare la un fenomen de tip parazit (maxi-taxi); s-au adus Isuzu şi Prestij pentru a face faţă invaziei de Mercedes-uri, VW-uri, precum şi a „coloniilor” de Latvii şi Barkas-uri aparţinând transportatorilor privaţi.
În tot acest timp, olandezii scoteau pe... bandă rulantă modelele B96 şi B93, din respect pentru transportul local, pentru tradiţie şi pentru confortul călătorilor iar modelele amintite au fost adaptate corespunzător; urcarea, pe prima uşă unde călătorii perforează biletul la perforatorul fixat pe o bară frontală de lângă bord sau cumpără bilet de la conducătorul auto. Se înaintează apoi în salonul autobuzului şi se coboară pe celelalte două uşi. NIMENI NU DEPĂŞEŞTE BANDA ROŞIE CARE DELIMITEAZĂ SPAŢIUL DE ORIENTARE NECESAR ŞOFERULUI DE RESTUL SALONULUI! E regulă care „prinde” greu la noi fiindcă orăşenii cu principii străvechi, TRANSMISE din generaţie în generaţie, continuă să se îmbulzească în mijloacele de transport şi, dacă s-ar putea, să călătorească pe scări sau agăţaţi de uşi...
În aceste împrejurări, bordul unui Den B96 devine... loc de sprijin, „scaun de odihnă” (pentru cei mai tâmpiţi dintre gălăţeni!) sau suport de bagaje... Nu vă miraţi, am asistat la toate cele trei... „variante” şi nu doar o singură dată!
Ce se ascunde sub acest bord? Am să vă arăt în fotografiile care urmează...
După cum spunea un bun prieten de-al meu, panoul rabatabil frontal protejează „creierul acestui tip de autobuz”, locaşul unde ajung informaţiile şi de unde pleacă deciziile! Iată unul dintre motivele pentru care prima uşă a Den-urilor rămâne închisă între orele de vârf!
Stimaţi călători, sper să înţelegeţi şi să respectaţi acum modul de construcţie al acestui tip de autobuz... Dacă nu vă puteţi civiliza singuri, iată că vă civilizează Vestul şi, de bine, de rău, trebuie să acceptaţi!
