Continui prezentarea autobuzelor întreţinute şi conduse cu profesionalism şi totodată responsabilitate de titulari cu un nou Den: este vorba de LTF (ex-HTM 132) pe care am avut ocazia să-l surprind în fotografii în cursul acestei dimineţi.
Ca orice mijloc de transport care se respectă, LTF a ieşit şi azi curat la traseu. Tehnic vorbind, este unul dintre cele mai silenţioase autobuze primite de la olandezi. Asta se datorează atât stării tehnice impecabile cât şi a modului lin, cursiv, în care cei doi titulari îşi conduc mijlocul de transport în regimul urban. Şi aşa ajungem iar la acea relaţie specială dintre conducătorul auto şi maşina pe care acesta îşi efectuează serviciul, relaţie care implică respect, raţiune şi pasiune pentru meserie!
Aspectul exterior este ireproşabil; sistemul de iluminare este activ integral, la fel şi cel de orientare laterală precum şi cel agabaritic. Particularitatea acestui autobuz constă în – după cum am mai menţionat – capacele de protecţie pentru jante.
Iată câteva aspecte exterioare:
Curăţenia reprezintă un punct clasic pe care LTF l-a bifat mereu in salonul său! În plus, oglinzile de orientare din dreptul uşilor, iluminarea de avertizare pentru accesarea canatelor, ciocănelele pentru spargerea geamurilor în caz de urgenţă majoră, curelele de susţinere şi panourile informative sunt în poziţiile iniţiale. Sistemul de activare a trapelor de aerisire este activ integral, izolaţia se menţine excepţională iar sistemul de iluminare al salonului precum şi cel aferent acţionării uşilor este, de asemenea, funcţional prin toate elementele sale active.
Orice titular care-şi respectă meseria caută s-aducă în cabina sa un plus de confort menit să-l ajute, cu discreţie, să-şi ducă la bun sfârşit programul de muncă în condiţii cât mai relaxante şi totodată, mai sigure. Sunt acele îmbunătăţiri de fineţe... o învelitoare pentru volan, un deodorant pulverizator în situaţii de forţă majoră, un autocolant discret în unele locaţii ale geamurilor, menit să te ajute să te orientezi mai bine în trafic, o husă pentru scaun, un suport pentru „accesorii”...
Îmi amintesc şi acum de anul 2007, când primul lot de DAB-uri foite pe plaiurile daneze a reprezentat „ o veritabilă revoluţie urbană”. Au urmat MAZ-urile care, deşi noi, n-au reuşit să se ridice la performanţa vestică a sfârşitului de mileniu...
Cireaşa de pe tort au reprezentat-o Den-urile; de cum au venit, au fost îndrăgite de veteranii Transurb-ului! Azi, o mare parte dintre ele continuă să dea clasă MAZ-urilor... E tehnică şi suflet olandez, compensat cu dăruire şi profesionalism gălăţean!
