Muşuroaie de... Barboşi

Stau şi mă întreb cât de complicat este să asfaltezi un amarât de drum de aproximativ 500 de metri, între Gara Barboşi şi Cartierul Barboşi.

De când traseul de autobuz nr. 31 a fost prelungit până în inima cartierului menţionat, drumul a fost „nivelat” cu pământ şi... praf de pietre însă „reţeta modestă, menită să dea impresia riveranilor că aleşii urbei mai fac câteva ceva şi pe la periferii”, nu a rezistat decât pentru câteva ploi şi ninsori.

În aceste condiţii, autobuzele traseului 31 au fost nevoite să întoarcă de multe ori în Gara Barboşi – fostul terminal până la care „ţine” şi asfaltul. Cum se zburleşte vremea, amărâtul acela de drum care străbate Barboşiul devine impracticabil iar oamenii tot speră, la fiecare patru ani, că poate cei pe care îi votează vor rezolva – printre alte doleanţe formulate – şi problema drumului spre Gară.

Până atunci, se încearcă o nouă soluţie. Tot... modestă, deci tot de scurtă durată: muşuroaiele de cârtiţe. Iar asfaltul rămâne un vis pentru locuitorii Barboşilor.  

De astăzi, la prânz:

Pe... drumul spre Barboşi

Viaţa la ţară, cu tot ce e mai frumos, mai sănătos, mai realist. Cu bune şi cu rele, cu oameni muncitori care îşi respectă şi-şi ajută prietenii sau vecinii şi cu oameni reci, recalcitranţi... cu suflete ce preţuiesc valoarea unei familii şi trudesc pentru ea, în mod cinstit sau riscându-şi dreptul la libertate. Cu tineri care merg la şcoală pentru a învăţa cum să se descurce în viaţă. Cu fetele de moravuri uşoare precum şi cu bătrâni care duminica merg la Biserică şi care, în cursul săptămânii vin să-şi vândă produsele naturale în piaţa din Micro 19: lapte, ouă, zarzavaturi... Ei sunt călătorii traseului 31, cei pe care îi luăm de acasă şi-i aducem acasă.

21 - ultimul traseu din generaţia de aur a “complementarelor”

Gestionarea cât mai eficientă a carburantului pentru mijloacele de transport în cursul “Epocii de Aur” a avut – printre altele – două măsuri radicale: utilizarea buteliilor cu gaz metan (câte trei pe autobuzele articulate şi două pe cele simple) şi înfiinţarea traseelor “rapide” şi “complementare”.

Traseele “rapide” urmau cursul celor normale însă opreau doar în staţiile cu flux mare de călători iar pe plăcuţele de linie, erau marcate cu litera “R”. De exemplu, traseul 10R (Micro 19 – Parc. C.F.R.) oprea, pe tur, la Spitalul Judeţean, Ţiglina I, Sana, Magazin Modern, Parfumul Teilor, I.T.G. şi Parc C.F.R. Acestea erau folosite la orele de vârf.

Traseele “complementare” reprezentau forme scurte ale traseelor propriu-zise şi erau utilizate între orele de vârf. Forma scurtă a lui 10 (Micro 19 – Parc C.F.R.) era 15 (Micro 19 – Centru), a lui 11 (I.L.T.G. – Parc C.F.R.) era 33 (Centru – Parc C.F.R. folosit doar în week-end), a lui 20 (Complex Siret – Gara C.F.R.) era 30 (Complex Siret – Centru), a lui 24 (I.L.T.G. – Micro 40) era 34 (Centru – Micro 40), a lui 21 (Gara C.F.R. – Gara Barboşi)  era 31 (Micro 19 – Gara Barboşi) iar a lui 27 (Ţiglina III – Parc C.F.R.) era 16 (Ţiglina III – Centru folosit pentru o scurtă perioadă de timp).

“Complementarele” au dispărut treptat, spre sfârşitul anilor 90, în mare parte datorită reorganizării sistemului de transport local. Astăzi, fostul traseu 10 este 102 iar 15 are o cu totul altă formă decât cea menţionată anterior… La fel şi 11 iar 33 nu mai există, ca şi 30, ca şi 24. Linia 27 a devenit 104 iar actualul 16 are în comun cu fostul 16 doar… un segment din strada Brăilei.

Cel mai longeviv tandem a fost 21 – 31. Traseul 31 este, alături de 9 şi 26 unul dintre cele mai vechi şi mai stabile itinerarii din urbea noastră. Sunt convins că şi astăzi, traseul 21 şi-ar dovedi utilitatea aşa cum a făcut-o până la suspendare (spre sfârşitul lui 2010). Acesta era utilizat la orele de vârf şi nu a dus niciodată lipsă de călători; pe o porţiune semnificativă, oferea sprijin colegelor 28 şi 29 precum şi fostului 10. Iar apoi urma porţiunea unică, spre gara din Barboşi, care se desfăşura de multe ori în aglomeraţie, cu oameni agăţaţi de uşi… Când ieşeam de la liceu, primul venea autobuzul liniei 29… De multe ori nici nu mai oprea; era deja arhiplin. Şi după vreo zece minute venea şi 21… Şi el era arhiplin şi oprea la câţiva zeci de metri de staţie. Iar noi învăţasem deja obiceiul ăsta şi-l aşteptam acolo…  

Reactivarea legăturii dintre cele două gări (C.F.R. şi Barboşi) la orele de vârf ar fi o soluţie pentru fluidizarea fluxului de călători. Traseul 105 ar avea nevoie de susţinere măcar pe străzile Gării – Bălcescu. Iar din Centru şi până în Micro 19… orice ajutor e bine-venit!

Amintiri:

-anul 2010: FRE în staţia “Agenţia de Voiaj”;

-anul 2010: 627 (GL – 71 – PMG) ieşind pe strada Gării;

-un suvenir:

Dinspre Barboşi spre periferiile oraşului

O dimineaţă liniştită cu Den-ul LTU la traseul 31...

Şi... moda continuă cu LTM

De câteva zile avem un nou adept în ceea ce priveşte promovarea autocolantelor roşii; Den-ul LTM şi-a decorat, din necesitate, ultimele două canate.

Iată-l fotografiat în această noapte la terminalul din Micro 19, înainte de ultima tură spre gara Barboşi:

Pe drumul spre Barboşi

Mai precis, sub banda ce transportă materia primă din portul mineralier în interiorul combinatului... În mod oarecum bizar, de câte ori privesc fotografia, gândul îmi zboară la piesa „Under the Bridge” a celor de la Red Hot Chili Peppers.

O „brazdă” filmată la 31

Adică o juma' de tură... Am preferat să postez returul de la acest traseu, concretizând o călătorie relaxantă, de câteva minute. Iată adresa: http://www.youtube.com/watch?v=TlNxvxD15WM

De asemenea, mulţumesc colegului care mi-a permis să realizez această scurtă prezentare.

Excepţii la 31

Maşina titulară de la traseul 31 (Micro 19 – Barboşi) lasă loc şi altor colegi atunci când şoferii care lucrează pe aceasta şi-au îndeplinit pontajul (cel lunar, fireşte). 31 este considerată, din punctul de vedere al şoferilor, linia pe care se pot recupera „ture”, prin urmare, în zilele în care titularul şade în garaj sau activează la alte trasee (9, 17 şi 26 sunt opţiunile secundare), legătura dintre Micro 19 şi Barboşi este asigurată de o gamă variată de maşini de capacitate mare şi medie. Cel mai des sunt utilizate DAF-urile, urmează DAB-urile şi MAZ-urile (din rândul „maşinilor mari”) precum şi Cobrele (dintre cele de talie medie).
Midibuzele de capacitate mică sunt apariţii rare la traseele cu flux mare de călători (31 este un astfel de traseu). Astăzi am avut un astfel de caz; midibuzul XDO (unul dintre veteranii parcului) a obţinut acest traseu (pentru tura 2). Maşina s-a descurcat bine având în vedere fluxul scăzut de călători din această după-amiază; vreme capricioasă şi sfârşit de week-end, combinaţia perfectă pentru a permite unui Isuzu să viziteze de câteva ori cartierul Barboşi.