Înainte de… Ziua cea Mare

Şi iată că după ani şi ani de aşteptări, mâine – 9 mai 2016 – se va marca unul dintre momentele importante din istoria regiei noastre de transport: recâştigarea titulaturii de unic operator în circuitul urban.

Da, sunt emoţii sunt nervi întinşi… Programul de funcţionare a fost anunţat şi promovat atât în presa locală cât şi în mod propriu, pe bază de pliante. S-au montat panouri de staţie care precizează noile trasee precum şi frecvenţele acestora. S-au redeschis puncte de vânzare de bilete/abonamente.

E o situaţie similară cu cea dinaintea unei confruntări sportive… ultimele sfaturi pe care conducătorii auto le primesc de la “antrenori” în “vestiarele” Autobazei 1 şi a Depoului de pe Magistrala C.S.G. înainte de a ieşi pe… “teren” şi de a dovedi ceea ce pot face sub ochii “tribunelor” – acolo unde se vor afla “fani” şi “cârcotaşi”. Unii vor aclama, alţii vor huli. Important e să ne păstrăm stăpânirea de sine şi să dovedim ceea ce putem. Va fi un meci greu, cu două “reprize” – tura I şi tura II – în care vor curge multe cartonaşe galbene şi roşii.

În aceste împrejurări, profesionişti sunt cei care se adaptează la “joc”, profesionişti sunt cei care îl înţeleg şi-l stăpânesc. Mâine e Ziua cea Mare. Şi “jucăm” pe “teren propriu”. 

Şedinţa foto de astăzi după-amiază: PNN în obiectiv

A trecut un deceniu şi jumătate de când am călătorit pentru prima oară cu Rocar-ul deSimon PNN... Eram la Grădina Publică şi deşi era o amiază fierbinte, de vară, am renunţat la două troleibuze din pura curiozitate de a călători cu noul model lansat de uzinele Rocar.

După cum am mai spus, PNO şi PNN au stat la baza înfiinţării traseului 11b... În acea amiază aveam să călătoresc pentru prima oară pe acel traseu, ce-i drept, doar până în staţia „Agenţia C.F.R.”.

Ce pot spune? A fost un lux...! Hidramata era silenţioasă iar salonul, îmbinând nuanţe de gri şi verde oferea atât un confort excepţional pentru acele vremuri cât şi o imagine plăcută, relaxantă...

A trecut un deceniu şi jumătate de la acea călătorie. PNN nu s-a schimbat prea mult... N-a fost nevoie întrucât majoritatea materialelor întrebuinţate pentru asamblarea sa au fost de calitate şi iată că rezistă şi astăzi!

Pentru început, ofer câteva fotografii exterioare... Până în prezent, PNN a trecut prin două vopsiri, ambele respectându-i schema de culoare originală:

Să urcăm în salon. Curat şi prezentabil, aşa cum a fost mereu! PNN a schimbat câţiva titulari de-alungul carierei sale; toţi l-au îndrăgit şi au căutat să-l menajeze cât mai bine în circuitul local! Spre deosebire de „geamănul” PNO, podeaua acestui autobuz a fost „capitonată” cu-n nou material, aproape la fel de rezistent precum cel original (gri-verzui, cu sclipici)...

Un aspect care m-a surprins, pe lângă curăţenia menţionată: coşurile de gunoi, montate în dreptul ultimelor două uşi, în speranţa că pasagerii nu vor face mizerie pe parcursul călătoriei.

Aspecte din cabină, modificată ca şi-n cazul lui PNO, cu panouri şi geam separator... Modificări necesare, impuse de comportamentul primitiv al unor călători...

PREZENTUL CONTEAZĂ: duelul dintre... gemeni pentru afirmarea urbană este câştigat de PNN. Din câte am observat în ultima vreme, acesta beneficiază de-un titular experimentat, dornic să-l păstreze cât mai mult în circuitul local!

Profesionalism, respect şi interes pentru modelul 412; PNO a început să preia serviciile Asistenţei TZG (bolnăvioară în ultima vreme) pe când PNN continuă să activeze atât la locale cât şi la speciale...!

Azi, acesta a deservit linia 11 şi mai apoi a alergat în Gară pentru transferul la linia 9!

1403 la şedinţa foto

O decădere urmată de o revenire neaşteptată, aşa s-ar defini ultimul fragment din viaţa de până acum a lui 1403. Despre problemele şi aspectul acestuia din perioada cea nefericită am mai scris; la fel şi despre refacerea sa.

Dacă 1403 nimereşte combinaţia potrivită de titulari, va avea toate şansele să candideze la un loc fruntaş în ierarhia troleibuzelor funcţie de parametrii de  confort, aspect şi totodată de condiţie tehnică...

Din cele 13 troleibuze care deservesc cele două trasee din urbea noastră, în urma unui clasament virtual pe care l-am realizat ţinând cont de cele trei puncte de referinţă menţionate anterior, 1403 primeşte, deocamdată... bronzul însă are şanse mari de promovare!

Haideţi să-l vedem în cele ce urmează, la o... „ common photo session”:

Bunicii transportului lucrează... juma’ de program

E vorba de midibuzele Isuzu (şi chiar unele Prestij-uri) dintre care majoritatea au, în prezent, un singur şofer titular. Cu toate acestea, necesarul mijloacelor de transport este suficient de mare şi se anunţă, „printre picături”, posibilitatea unor noi achiziţii în toamnă; asta ar însemna ca bunicii transportului local să iasă la pensie. Cunoaştem deja „desfăşurarea acţiunii”: birocraţia, tipic românească, va stânjeni intenţiile frumoase, constructive. Se pare că Transurb-ul a anticipat deja această situaţie: „gâgâlicile parcului auto” au primit, primesc şi vor primi toată atenţia pentru a contribui la „marea organizare urbană”.  

S-au dus vremile când Isuzu-urile rulau la 102, la 9b sau la 20b... Intră în palmares şi notează cei interesaţi. Acestea sunt obosite, foarte obosite şi doar datoria le mai împinge pe la câte o secundară. Până la retragere, mecanicii autobazei îşi dau toată silinţa pentru a le păstra în viaţă. Iată, mai jos, două aspecte din salonul lui YRB... Peticirea interioară (cunoscută sub denumirea de mochetare) este la ordinea zilei în ceea ce priveşte veteranii!

Excepţii la 31

Maşina titulară de la traseul 31 (Micro 19 – Barboşi) lasă loc şi altor colegi atunci când şoferii care lucrează pe aceasta şi-au îndeplinit pontajul (cel lunar, fireşte). 31 este considerată, din punctul de vedere al şoferilor, linia pe care se pot recupera „ture”, prin urmare, în zilele în care titularul şade în garaj sau activează la alte trasee (9, 17 şi 26 sunt opţiunile secundare), legătura dintre Micro 19 şi Barboşi este asigurată de o gamă variată de maşini de capacitate mare şi medie. Cel mai des sunt utilizate DAF-urile, urmează DAB-urile şi MAZ-urile (din rândul „maşinilor mari”) precum şi Cobrele (dintre cele de talie medie).
Midibuzele de capacitate mică sunt apariţii rare la traseele cu flux mare de călători (31 este un astfel de traseu). Astăzi am avut un astfel de caz; midibuzul XDO (unul dintre veteranii parcului) a obţinut acest traseu (pentru tura 2). Maşina s-a descurcat bine având în vedere fluxul scăzut de călători din această după-amiază; vreme capricioasă şi sfârşit de week-end, combinaţia perfectă pentru a permite unui Isuzu să viziteze de câteva ori cartierul Barboşi.