În parcul cel... cu iarba verde

Vine o vreme când eroii noştri locali ies la bine meritata pensie... şi astfel, după ROMAN-uri, IKARUS-uri, DAC/ROCAR-uri, ISUZU-uri, DAB-uri şi PRESTIJ-uri, a venit şi vremea COBRELOR; cele care ne-au deservit urbea din prima jumătate a anilor 2000 şi continuă şi-n prezent... După CEY şi VOD, urmează UUV.

CIK, CKW şi UXA îşi aşteaptă deciziile iar VOE mai are o speranţă.

Galaţiul primitiv

Uneori mă întreb de ce mai îndrăznim să sperăm ca măcar aspecte elementare, ce ţin de bun simţ şi civilizaţie, vor fi îndeplinite în oraşul nostru. Poate fiindcă suntem optimişti din fire sau poate fiindcă doar optimismul ne-a mai rămas?!

De ani buni, politica marchează dezastre… Oameni cu studii medii ajung să ocupe posturi importante, despre care n-au nici un habar. Totodată s-a atins acel nivel de nesimţire la care nemulţumirile şi speranţele gălăţenilor sunt ignorate de edili. Excepţie fac acele contracte când apar… “sporuri personale” iar atunci… “OK, dar demarăm cu calitate redusă”.

Serviciul transporturi din Primărie este într-o continuă hibernare. Oare cei care lucrează acolo ştiu măcar itinerariile liniilor de autobuz 10, 16, 17 sau 34?! Şi terminalele acestora?!

INTFOR, CANTEMIR, Trecere Bac – trei capete de linie “demne” de lumea a treia. Mai nou, la Trecere Bac, datorită fluxului de maşini care se deplasează sau revin spre/dinspre Tulcea, midibuzele care deservesc traseul 16 întorc în capătul Falezei Inferioare (“la Ponton”) – şi tot din trei manevre!

Aceeași stradă, un nou aspect

Cu mai bine de două decenii în urmă călătoream cu tramvaiul pe strada Ana Ipătescu… De a lungul timpului, liniile au dispărut, drumul a fost modernizat iar traseul 50 de tramvai a fost înlocuit cu 15, deservit (deocamdată) de midibuze.

Deși această stradă și-a schimbat înfățișarea, economia a murit aici… ca-n multe alte colțuri ale orașului nostru - cândva productiv, acum… consumator. Măcar se poate călători comod între INTFOR și Spitalul C.F.R.

-cu VOE pe “noua” Ana Ipătescu:

 



Midibuzele Cobra, îndrăgite și respectate de titulari

La începutul anilor 2000, am achiziționat două loturi de midibuze Guleryuz Cobra GD 160, menite să susțină activitatea transportului local.

“O combinație reușită între cei de la MAN și proiectanții turci”, s-a spus atunci și pe bună dreptate: Cobrele au fost îndrăgite de către conducătorii lor chiar de la debut iar astăzi, sentimentul acela de respect și totodată de apreciere continuă să se păstreze... VOE arată excepțional și are sistemul de iluminare aferent ușilor de acces funcțional pe bază de LED-uri pe când UXA și VOD au primit sisteme de iluminare suplementare în zona treptelor. UEE și-a schimbat banchetele din salon cu unele mult mai confortabile, preluate de la DAB-uri și, mai recent, UMN a primit un ciocan de spargere pentru geamuri – în caz de incendiu – și curele de susținere noi, preluate de la un mijloc de transport donor…

 

 

Azi sărbătorim Marina...



Pentru festivitatea de astăzi, Transurb-ul a pus la dispoziţie patru dintre cele mai întreţinute mijloace de transport pe care le deţine: Cobrele UEE şi VOE, Prestij-ul de protocol WUM precum şi Den-ul LSL.  Acestea au transportat eroii spre locul unde urma să înceapă sărbătoarea: Faleza Superioară – la Elice.

Iată câteva instantanee...

... precum şi o fotografie cu doi dintre cei mai sufletişti conducători auto ai regiei noastre de transport local, conducători care-şi preţuiesc meseria precum şi mijloacele de transport pe care-şi desfăşoară activitatea!

Până ce Den-ul LSL va participa la şedinţa foto, Isuzu-ul WUM ne-a oferit câteva fotografii, alături de titularul care l-a condus şi-l conduce spre cele mai pitoreşti meleaguri ale ţării noastre:

VOE reface efectivul Cobrelor

Se împlinesc aproape două săptămâni de când midibuzul VOE a revenit la locale. Iată că problemele sale de natură tehnică au fost, în cele din urmă, rezolvate.

Sâmbăta trecută acesta a rulat pe tura I pentru traseul 104... cu deviere pe Faleza Superioară:

Şedinţa foto a lui VOE

Am avut ocazia să realizez această şedinţă cu puţin timp înainte ca eroul nostru să acuze probleme pe parte electronică... Prin urmare, astăzi îl vom revedea pe VOE aşa cum eram obişinuiţi să-l găsim la locale: un midibuz curat, elegant, condus cu profesionalism de doi titulari prietenoşi şi totodată politicoşi cu călătorii.

-exteriorul:

-salonul:

-cabina:

Un midibuz în aşteptare

Cobra VOE se confruntă cu mici probleme de natură electronică, probleme care o reţin deocamdată să iasă la locale. Imediat ce acestea vor fi remediate, VOE promite să-şi ia revanşa faţă de călători.

Iată o fotografie realizată în hale:

O altă revenire: Cobra VOE

Înaintea acestui week-end a revenit la locale un midibuz Cobra care absenta de multă vreme. Este vorba despre VOE. Iată-l fotografiat sâmbătă dimineaţă, pe când se „reacomoda” cu traseul 20.

Ce putem spune despre el cu ocazia revenirii? Funcţionare tehnică silenţioasă, semn clar al profesionalismului celor implicaţi în procesul de reparare. Aspectul exterior impecabil precum şi salonul îngrijit, oferind condiţii sigure şi elegante călătorilor săi, nu reprezintă o noutate: Cobra VOE a strălucit mereu, în special datorită titularilor care au ştiut s-o respecte şi s-o întreţină.

Şedinţa foto de astăzi: UEE, bijuteria de protocol

Dintre toate „motorizatele” deţinute de regia noastră, UEE este, de departe, Cobra care a avut şi are ocazia să activeze cel mai mult în regimul de transport inter-judeţean. Performanţa sa de până acum nu a putut fi egalată nici de veteranul DAC-urilor 112 UD, şi anume 31-GL-9202 (ZOT), şi nici de colegul de generaţie, VOE. Mai mult, la un pas în spatele activităţii sale pe meleagurile ţării noastre se află Isuzu-ul de protocol WUM.

UEE şi VOE au fost singurele midibuze Cobra care au primit tahograf. Din acest motiv, de la începutul anilor 2000 ambele au fost utilizate pentru deplasări dincolo de perimetrul urbei noastre. VOE a renunţat după o perioadă de timp iar locul său a fost luat de Den-ul LSL, condus chiar de... foştii titulari ai lui UEE.

Despre marea revelaţie a Cobrelor ar fi multe de spus... Istoria a început cu doi conducători auto de excepţie şi iată că se continuă în aceeaşi manieră elegantă dar cu alţi protagonişti. Îmi amintesc şi acum perdeluţele albastre pe care le avea UEE în geamuri atunci când părăsea oraşul nostru... la fel de bine cum îmi amintesc şi de sistemul de iluminare frontală, format din cele patru elemente portocalii, ataşate în masca frontală. Ziua recunoşteam această Cobră cu destulă uşurinţă de la distanţă datorită „ochelarilor” albaştri iar noaptea, ea ieşea imediat în evidenţă prin cei patru indicatori luminoşi...

În regimul de transport local, UEE nu s-a ferit niciodată de la trasee precum 11 sau 102. Tehnic vorbind, s-a comportat mereu ireproşabil iar aspectul exterior, graţie profesionalismului titularilor, n-a avut niciodată de suferit. Salonul a oferit condiţii excepţionale călătorilor săi: banchete comode, mereu curate, izolaţie bună, sistem de ventilaţie şi încălzire funcţională la care s-a adăugat – întotdeauna – politeţea conducătorilor auto.

Nici astăzi, UEE nu-şi trădează vârsta; m-am deplasat în ultimele zile cu acest midibuz şi pot spune că are aceeaşi poftă de viaţă cu care l-am cunoscut iar aspectul său, atât exterior cât şi interior, este îngrijit şi oricând pregătit pentru o nouă deplasare dincolo de graniţele oraşului nostru. Până şi serviciile oferite călătorilor au păstrat tradiţia: titularul care îşi exercită meseria pe acest mijloc de transport este o persoană calmă, prietenoasă, care ştie să-şi îndeplinească sarcinile într-un mod profesionist.

Aşa cum v-am obişinuit în ultima perioadă, şedinţa foto s-a desfăşurat în terminalul de la Metro. Aşadar...

-exteriorul:

-salonul:

-cabina: