De IERI, via AZI

 ... In seara asta, rasfoind Arhiva personala, am realizat o scurta poveste ce cuprinde peste 12 ani de amintiri alaturi de prietenii si ulterior, colegii, de la Autobaza 1... Am tinut mereu la fotografii pentru ca, IERI devine ALALTAIERI, AZI devine IERI, MAINE devine AZI iar in prezentarea pe care am realizat-o, sunt multe zile de IERI si ALALTAIERI, de care imi amintesc si le revad cu placere asa cum sper ca sa le revedeti si voi. Indiferent de imprejurari, atat timp cat exista OAMENI PRICEPUTI care sa miste urbea, BASMUL MERGE MAI DEPARTE.

Strada Frunzei: ieri si azi

Se spune ca primele tramvaie care au rulat pe strada Frunzei, spre Micro 20/Cinema Dacia au fost Timis-urile... Desi probele au fost efectuate (si cu)Tatre T3R pe noile linii 3 si 5. Se intampla in 1977. 

Au trecut mai bine de trei decenii de atunci pana cand liniile care legau cartierul Micro 19 de Siderurgistilor sa primeasca repararatiile capitale de cuviinta. Si in aceste trei decenii, strada Frunzei, cu casele, blocurile, biserica si micile ei firme avea sa se transforme intr-o mica oaza de vegetatie... spontana, asemenea unei mici indrazneli intr-o societate pierduta in conservatorism. 

Mai jos, un fragment de "film" dintr-o evolutie... 

Axa electrica nord si mult asteptata modernizare

La sfarsitul anilor '70, tramvaiele ajungeau in cartierul Aeroport, pe linii noi, de ecartament 1435 mm. Au trecut, de atunci, aproape 40 de ani, timp in care tramvaiele au continuat sa asigure transportul calatorilor catre cartierele din partea de nord a orasului insa... pe aceleasi sine vechi, de multe ori peticite, rectificate si sudate de angajatii Sectiei 3 Tramvaie (actualmente Sectia Transport Electric a S.C. Transurb S.A.). Despre acesti angajati nu am decat cuvinte de lauda intrucat s-au efectuat mereu verificari la calea de rulare si au intervenit cu promptitudine ori de cate ori a fost necesar. 

Insa uzura celor 40 de ani de activitate a transportului electric cu pantograf din Galati isi spune cuvantul. Si incidentele nu au intarziat sa apara. Printre acestea, amintesc doar trei, cu ecou in presa locala: 

-anul 2005: tramvai deraiat in zona "Doua Babe". Tramvaiul a parasit calea de rulare si a intrat pe sensul opus de deplasare;

-11.04.2018: deraiere in dreptul Liceului Nr. 3;

-26.04.2019: deraiere pe str. 1 Dec. 1918. Tramvaiul a ajuns pe suprafata carosabila destinata autoturismelor.

Despre modernizarea liniilor de tramvai din Galati au existat promisiuni inca din prima jumatate a anilor 2000 si, ce este drept, o parte aveau sa se concretizeze dupa aproape un deceniu de asteptari - precum tronsoanele Micro 19 - Str. Otelarilor - Str. Frunzei - Str. Ghe. Asachi sau Piata Centrala - Baia Comunala - intersectia strazilor Basarabiei cu Cosbuc. Acum se lucreaza la tronsonul nordic, format din strazile Siderurgistilor - 1 Dec. 1918 - Henri Coanda si Bld. George Cosbuc. 

In prezent, tramvaiele stau "acasa". Si desi, dupa modernizare, vor ramane cele 3 trasee clasice (7, 39 si 44), intoarcerea transportului electric cu pantograf este asteptata cu drag. 

Inapoi in... 1985

Lasand prezentul cu traseele sale aflate intr-o continua schimbare, cu mijloacele de transport moderne, recent achizitionate si promovate in scurt metraje, la bordul carora se afla soferi profesionisti, politicosi si imbracati corespunzator, intr-o tinuta eleganta, placuta dar alaturi de un director general caruia ii place afirmarea in mass-media, deschidem in aceasta seara arhiva societatii de transport public local cu un episod din anul 1985. 

Vor mai fi si alte materiale originale, pornind din trecut si cu bataie lunga - pana in prezent. Dar deocamdata, sa ne indreptam pasii spre nostalgia trecutului.

Dupa cum spuneam: anul 1985. In acea vreme, transportul public galatean se desfasura cu autobuze si tramvaie. Existau 26 trasee de tramvai - aflate in expansiune - si 26 trasee de autobuz. 

In ceea ce priveste dezvoltarea retelei de tramvai, linia 49 avea sa fie rebotezata 53 si modificata odata cu aparitia liniei 48 . Traseele 45 si 47 aveau sa fie suspendate si inglobate in alte rute electrice iar altele, precum traseul 40, aveau sa sufere modificari. 

La reteaua de autobuze, modificarile au aparut mai tarziu. In acele vremuri, se spune ca traseele motorizate erau mult mai stabile decat cele electrice. Si asa a si fost pana la introducerea troleibuzului, in anul 1989 cand au inceput sa apara primele schimbari majore. 

Inca din 1983, economia Epocii de Aur avea sa stabileasca doua criterii eficiente - pentru acea perioada - in ceea ce privea activitatea mijloacelor de transport de pe teritoriul Romaniei: introducerea buteliilor cu gaz metan si aplicarea programului variat pentru orele de varf si perioadele cu flux mediu si redus de calatori dintre orele de varf. La Galati, au existat, dupa cum povesteam si-n materialele anterioare, trasee scurte, ale caror capat era mutat in centrul orasului pentru economisirea carburantului. Desigur, chiar si-n acele perioade, legaturile cu capetele de linie principale ramaneau asigurate dar la o frecventa de timp mai redusa iar in timpul week-end-ului existau trasee speciale. 

Nu putem spune ca transportul local din anul 1985 era satisfacator. Nu. Nici pe departe. Se calatorea pe scarile autobuzelor si tramvaielor iar cozile din statii erau uneori la fel ca cele de la lapte, carne sau paine. Atunci era un orizont inchis. Acum e un orizont liber. Lipsesc doar mintile luminate care sa invete din trecut ceea ce pot imbunatati azi. Din pacate, nu se vad aceste minti. 

Stii ce inseamna sa promovezi cu adevarat ca... boss atat in plan real cat si intr-un banal material publicitar al unei societati pe care o ai in subordine? Cu siguranta nu doar un chip zugravit pentru o prezentare eleganta. Daca stii sa tii alaturi si sa respecti o echipa, daca stii sa cunosti oamenii cu care lucrezi si sa ii respecti pentru calitatile lor si sa fii in preajma lor cu o vorba buna, ca OM, ai de castigat. Nimic nu se face in mod individual. Dovada si acest material.

Zile negre: orbecaind spre ordine si disciplina

Se spune ca daca tot s-au achizitionat 20 de midibuze Karsan, acestea trebuie sa-si justifice "posturile de munca". Logica superficiala a celor desemnati sa le repartizeze si totodata incapabila spre un transport civilizat a desemnat Karsane titulare la traseul 12 (Piata Centrala - Metro), probabil pornind de la deja clasicul principiu "cainii latra, caravana trece"... zi dupa zi. Desigur ca persoanele responsabile nu stiu gradul de incarcare al mijloacelor de transport care deservesc traseul 12... pentru ca daca ar fi stiut, normal ca nu ar fi introdus Karsane si cu siguranta nu s-ar fi ajuns ca mame cu copii in brate sau familii care au venit la cumparaturi sau de la munca sa nu poata urca din terminalul din Piata Centrala. Intr-un cuvant, bataie de joc pe banii contribuabililor!

Pe de alta parte, debutul autobuzelor BMC este anuntat in doua etape, idee similiara cu debutul autobuzelor MAZ 203 din anul 2008. Prima jumatate (20 BMC-uri) va debuta in preajma Craciunului - probabil cu "lozincile politice de rigoare pentru ochii creduli ai unor galateni" iar urmatoarea etapa, in mai putin de o luna. 

Din nou, nu se are in vedere logica unui transport de persoane vertical, care sa tina cont de ceea ce ar insemna eficienta viitorului. Am sustinut achizitionarea autobuzelor articulate pentru cel putin trei trasee din prezent (17, 18 si 27) precum si pentru doua dintre propunerile din... agendele edililor care "lupta" pentru un "transport eficient al viitorului". Din pacate, edilii habar nu au (sau nu le pasa) despre traseele viitorului si nici cei de la Transurb nu renunta la comoditate in favoarea celor carora ar trebui sa le asigure transportul spre destinatiile dorite. 

Primul lot de BMC-uri se pregateste sa debuteze in circuitul de transport public local. Oare va fi si debut pe ecranele digitale pe care Primaria le-a amplasat in unele statii si totodata autocolante corespunzatoare cu orele de sosire si harti corespunzatoare in statiile unde nu au fost amplasate astfel de ecrane? Asteptam sa vedem... Grad de incarcare, anunturi corespunzatoare, afise, brosuri!

Terminale principale, terminale intermediare

Odata cu expansiunea transportului public local asigurat cu tramvaie a anilor 70-80, o parte din terminalele create au ramas active doar ca solutii de rezerva…

Extinderea si implicit dezvoltarea grupului de cartiere Micro 38/39/40 a “impins” terminalul de la “Casuta” la Comat. In dreptul Liceului Nr. 3, tramvaiele nu au mai intors decat in conditii speciale pana in anul 2017, cand a fost redeschisa linia 41 (Micro 40 – C.S.G.). Odata cu suspendarea acestei linii in luna decembrie a anului 2018, terminalul ramane o solutie de rezerva pentru tramvaiele ce se deplaseaza in nordul orasului.

 Infiintarea unitatilor industriale de pe strazile George Cosbuc si Stefan cel Mare aveau sa prelungeasca, din nou, capatul de linie al tramvaielor, de acesta data din zona Comat la Cimitirul Evreiesc. Terminalul de la Comat a ramas insa activ si serveste si astazi un singur traseu de tramvai cu vechime: 44 (ex-4) Piata Centrala – Comat precum si o forma scurta pentru traseul 39 (mai precis traseul 40: Comat – Micro 19).

La mijlocul anilor 80 , odata cu inceperea lucrarilor de consolidare efectuate la viaductul care uneste orasul de Combinatul Siderurgic, a fost infiintata bucla de intoarcere a tramvaiului pe Magistrala C.S.G. Bucla respectiva avea sa fie reactivata dupa aproape trei decenii, si tot datorita unui alt set de lucrari de mentenanta efectuate la acelasi viaduct. In anul 2016, debutul traseului 2 (Liceul Nr. 9 – Piata Centrala) a deservit pentru aproximativ doua luni acest terminal iar ulterior, lucrarile de infrastructura ce au eliminat linia de tramvai de pe strada Anghel Saligny precum si incapacitatea amplasarii unui macaz in Piata Energiei care sa asigure legatura directa a tramvaielor din strada Siderurgistilor pe strada Basarabiei, a facut ca terminalul de la marginea viaductului sa devina… ocol intermediar pentru traseele ce deservesc Piata Centrala: 7 (Micro 19 – Piata Centrala) si 44 (Comat – Piata Centrala).

          Din multitudinea de trasee operate de mijloacele de transport public local electrice pe sine, au ramas doar trei. O mare parte din infrastructura corespunzatoare si implicit a rutelor de rezerva a fost desfiintata. Cum s-a ajuns aici?! De fiecare data cand candidatii la Primarie au promis extinderea transportului electric cu troleibuze care sa inlocuiasca “batranescul tramvai”, nu s-a intamplat nimic… Doar minciuni scrise ca sa fie scrise pe fluturasii electorali. Iar rezultatele sunt pe masura: In 1992, la trei ani dupa Revolutie, aveam 25 de trasee de tramvai si 2 trasee de troleibuz. Astazi, 2019, la aproape 30 de ani dupa Revolutie, avem… 3 trasee de tramvai si 2 trasee de troleibuz.

Foto: Tatra KT-4D 1333 in terminalul de la Comat, deservind traseul 44

Surorile de ieri, surorile de azi

Spirit de echipa: in trecut… “surorile verzi de Bucuresti” – MKA si MKG -  membre ale unui lot de 9 autobuze Rocar achizitionat in 1991, au activat impreuna la locale si mai apoi, tot impreuna, doar pentru cursele conventie. Ele au fost retrase din regimul de transport local in anul 2010, odata cu toata generatia de Rocar-uri ramase active pana atunci.

          In prezent… “surorile rosii de Schiphol” – DCX si DDK – membre a unui lot de 20 de autobuze DAF SB 250 achizitionat in 2015 din Olanda, urmeaza etapele de activitate a fostei echipe MKA & MKG…

Trecut, prezent şi viitor

În prezent, în parcul auto gestionat de societatea de transport public gălăţeană se află 27 de troleibuze, dintre care 3 Astra-Ikarus 415 T, 10 MAZ Eton 203T şi 14 Skoda Solaris 26 Tr.

Cele mai vechi achiziţii sunt Astrele. Acestea au fost achiziţionate în anii 2000 – 2001 şi au primit, conform ultimului sistem de înregistrare rutieră, numerele 1279, 1280 respectiv 1281. în prezent, din cele trei doar două sunt funcţionale (1279 şi 1281) iar al treilea (1280) este propus pentru casare. Între anii 2003 şi 2009, Astrele au fost singurele troleibuze care au deservit circuitul de transport local din urbea noastră.

În anul 2009 a sosit lotul de MAZ-uri Eton. Acestea au primit numerele de înregistrare 1400 – 1409. În prezent, din cele 10 troleibuze, 9 sunt funcţionale. Al zecelea (1402), va fi reparat şi pregătit corespunzător pentru a reveni în slujba călătorilor.

Cele mai recente achiziţii sunt Skodele Solaris 26 Tr, achiziţionate în toamna anului trecut. Lotul Skodelor este format din 14 capacităţi care au primit numerele de înregistrare 1678 – 1691. Toate se află în serviciul de transport public gălăţean.

Epoca troleibuzelor a început la Galaţi în 1989 şi se continuă şi în prezent, într-un mod modern, elegant. Toate troleibuzele care ne-au deservit şi ne deservesc urbea au fost achiziţionate noi nouţe de la producători.

Fotografiile pe care le-am postat mai jos au fost realizate în cursul acestei zile, în Autobaza 1:

În parcul cel... cu iarba verde

Vine o vreme când eroii noştri locali ies la bine meritata pensie... şi astfel, după ROMAN-uri, IKARUS-uri, DAC/ROCAR-uri, ISUZU-uri, DAB-uri şi PRESTIJ-uri, a venit şi vremea COBRELOR; cele care ne-au deservit urbea din prima jumătate a anilor 2000 şi continuă şi-n prezent... După CEY şi VOD, urmează UUV.

CIK, CKW şi UXA îşi aşteaptă deciziile iar VOE mai are o speranţă.

Sclipirile de... ieri

În „Epoca de Aur”, rentabilizarea transportului local pentru I.J.T.L. Galaţi a început în prima jumătate anilor ’80 prin introducerea unor trasee scurtate ale celor existente între orele de vârf... Un astfel de exemplu a fost linia 41 (Micro 40 – Poarta Est C.S.G.), forma scurtă a liniei 1 (B.J.A.T.M. – Poarta Est C.S.G.)

Treptat, regresul activităţii industriale a oraşului a suspendat formele scurte ale traseelor locale. S-a renunţat la 41 iar 1 a supravieţuit până în luna martie a acestui an când a fost şi el desfiinţat din cauza numărului de călători tot mai redus.

Se spune că roata se învârte; şi ceea ce am pierdut în trecut, se poate Întoarce în prezent. Traseul 41 reprezintă un astfel de exemplu. Însă, nu ca o suplinire ci ca o variantă solitară.

După ani şi ani, în această după-amiază, în bucla de întoarcere din Micro 40 (Piaţa General Berthelot) cu KT-4D-ul 1326:

Organizarea terminalului din Piaţa Centrală

Au trecut ani... de fapt decenii, până când cei care ne guvernează urbea să-şi deschidă ochii şi să se preocupe de  capătul de linie din Piaţa Centrală. În prezent, acesta găzduieşte 6 trasee de autobuz (11, 12, 13, 15, 16, 35) şi două trasee de tramvai (7, 44).

         Au fost blocaje, conflicte şi accidente care au lăsat cicatrici. Uneori, e nevoie de „victime colaterale” pentru a implementa soluţii...  

         Primăria Municipiului Galaţi a anunţat cinci zile (13.03 – 17.03) pentru organizarea eficientă a terminalului din Piaţa Centrală: marcaje, peroane şi panouri indicatoare.

               După prima zi:

După ani şi ani...

Depoul nr. 1, Depoul Tatra sau „Depoul din Barieră” a fost construit pentru întreţinerea şi repararea primelor tramvaie care au circulat pe ecartament de 1435 mm: adică T3R-urile made in Czech Republic, nou nouţe, 50 de unităţi achiziţionate în trei loturi de către I.T.O. Galaţi la începutul anilor ’70. Cu ele a început marea dezvoltare a transportului public electric din urbea noastră...

Astăzi, depoul nr. 1 continuă să-şi desfăşoare activitatea pentru menţinerea în serviciu a eroilor electrici – Tatrele KT-4D şi Duewag-urile ZGT – care deservesc traseele rămase. Aici, trecutul şi prezentul formează un amestec ciudat, de ambiţie combinată cu nostalgie, un fel de arc peste timp ce cuprinde mai bine de patruzeci de ani de activitate ai transportului cu tramvaie...

Bijuteria depoului este o Tatra T3R, achiziţionată în anul 1971 şi utilizată până în a doua jumătate a anilor 2000. În prezent, aceasta a fost refăcută şi aşteaptă şansa de a fi expusă într-o locaţie potrivită din oraşul nostru unde să amintească despre cei aproape 40 de ani de serviciu T3R. Reamintesc faptul că Galaţiul a fost singurul oraş din România care a achiziţionat modelul Tatra T3R!

„Gardianul” Depoului 1 provine din Dresda. A venit la Galaţi în a doua jumătate a anilor ’90, alături de „11 fraţi şi 4 cărucioare”. În prezent, au mai rămas... „3 fraţi şi 1 cărucior”.

„Salonul trecutului” este locaţia care păstrează cele mai vechi amintiri despre tramvaiele care au fost găzduite de Depoul 1: piese şi echipamente, plăcuţe de trasee desfiinţate, „cărucioare” aflate în conservare şi, desigur, împăcarea cu natura.

Cândva, se lucra la foc automat pentru întreţinerea T3R-urilor iar liniile erau mereu ocupate. Astăzi... pe liniile acestea staţionează liniştite trei „cărucioare” pensionate: două Duewag-uri şi un B4D...

În halele rămase active, profesioniştii continuă să trateze tramvaiele ce necesită reparaţii. Se fac minuni. Şi sacrificii... Zi de zi!

O şansă, o apreciere

Cel mai recent tramvai reactivat de Secţia 3 a Transurb Galaţi a fost reparat şi verificat corespunzător după care cosmetizat în schema de culoare originală. De asemenea, s-a avut în vedere şi salonul acestuia, cu banchete şi panouri schimbate sau curăţate de mâzgâleli, cu sistem de iluminare activ integral şi sistem de încălzire funcţional.

Vagonul menţionat poartă numărul 1328 şi a debutat pentru prima oară în circuitul de transport electric gălăţean în anul 1997: de atunci şi până la începutul lui 2013 a funcţionat impecabil şi a marcat o prezenţă constantă la trasee. Datorită lucrărilor de infrastructură pe termen lung care au afectat circulaţia tramvaielor, o parte dintre Tatrele KT-4D au devenit rezerve. A fost şi cazul lui 1328. Faptul că de la 9 mai 2016, S.C. Transurb S.A. a devenit unicul operator de transport public local, a adus o nouă speranţă pentru câteva tramvaie deja pregătite corespunzător, care abia aşteptau să revină în serviciul călătorilor.

Aş dori să felicit pe domnul inginer Culiţă Paraschiv precum şi pe echipa dumnealui care a reuşit să redea o şansă unei bijuterii:

Foto:

-astăzi, pe Calea Prutului: 

După 36 de ani

Anul 1980… o perioadă în care reţeaua de transport local gălăţean (pe atunci gestionată de I.J.T.L.) se afla în plină dezvoltare şi totodată modernizare. Punctul maxim al acestei “expansiuni” avea să fie atins în 1986.

Pe harta de mai jos, inginerii care au lucrat la I.J.T.L., au trasat cu negru liniile de tramvai funcţionale în anul 1980 iar cu verde, pe cele de autobuz. Oare acea culoare neagră cu care au fost marcate itinerariile de transport electric avea să prevestească declinul acestora?! Iar culoarea verde, să ne anunţe că autobuzele urmau să devină principala formă de transport gălăţean?!

Se ştie că până în anul 1980, la Galaţi, tramvaiul a fost baza. Pe urmă, atât rutele motorizatelor cât şi cele deţinute de electrice au fost extinse. Tramvaiele au continuat să domine circuitul urban: în 1986 aveam 28 de trasee de tramvai şi 23 de autobuz.

Din 1986 şi până în 1989 a existat perioada de stagnare. Liderii “epocii de aur” aveau în vedere pentru Galaţi un proiect mai vechi, rămas în vârf de băţ din 1985: introducerea troleibuzului. Evenimentul avea să se întâmple la data de 20 august 1989 (pe linia 101 : Micro 19 – Centru, cu 7 troleibuze DAC 117).

Nu ştim ce-ar fi urmat în privinţa transportului local dacă n-ar fi venit “Revoluţia”; cert este că planurile existente pentru reţeaua de troleibuz s-au stins după 1992 (din acel an şi până în prezent am rămas cu aceleaşi 2 trasee de troleibuz). Despre tramvaiele se spune că ar mai fi avut o şansă: linia Galaţi – Brăila, un alt proiect răpus de incapacitatea, indiferenţa şi egoismul idioţilor care s-au trezit peste noapte la cârma oraşului.

Nu zic că s-a circulat bine cu maşinile I.J.T.L.-ului în “epoca de aur” fiindcă… nu s-a circulat bine deloc! Iar astăzi însă, deşi avem oameni cu principii constructive, cu planuri şi propuneri logice, eficiente, ne încurcăm din nou în culorile politice, ne dăm unul altuia cu stângul în dreptul şi astfel continuăm să rămânem un oraş incapabil de dezvoltare.

Şi… ce-ar fi fost dacă…?

“Mihai Bravu” a fost una dintre primele străzi din oraşul nostru care s-a bucurat de serviciile “tramcar”-ului. Au trecut ani şi ani… şi am schimbat eroi până în ziua în care s-a hotărât suspendarea drumului electric către Gara C.F.R.

Clasa politică şi interesele ei obtuze au adus o modernizare superficială… Mă întreb şi astăzi, de ce s-a putut păstra linia de tramvai pe tronsonul Oţelarilor – Asachi şi nu s-a putut păstra şi cea care cobora spre Gară. Ce beneficii am fi avut? Cu siguranţă, cel puţin două linii: 36 şi 37.

 

În prezent, 36-le este deservit de autobuze iar 37-le este speranţa îngropată a lui 5 cel “electric” şi 29 cel “motorizat”.

Ce-ar fi fost dacă am fi avut o legătură directă pentru navetişti şi-am fi “aprins” ruta 38 spre Combinat în locul Curselor Convenţie din regimul privat?! Atât ne-a mai rămas din ceea ce a fost cândva, din ceea ce încă n-am îngropat.

Ce-ar fi fost dacă am fi păstrat tramvaiele spre Gara C.F.R.?! Ce-ar fi fost dacă…

Între propuneri şi rezultate

Intfor… în prezent, capăt de linie pentru mijloacele de transport ce deservesc liniile 15 şi 34. Plecarea într-o nouă cursă marchează o întoarcere dificilă, în poarta laminorului de tablă groasă, întoarcere care stânjeneşte totodată şi traficul. Una dintre propunerile societăţii noastre de transport local vizează amplasarea unui terminal corespunzător în dreptul Biroului Vamal, acolo unde există suprafaţa necesară pentru o întoarcere sigură precum şi o buclă de racord utilă staţionării.

Zona menţionată a fost, în anii “epocii de aur”, terminal pentru fostul 24 - “traseul tineretului”: I.L.T.G. – Micro 40 precum şi pentru fostul 11: I.L.T.G. – Parc C.F.R.

Cu un minim de interes pentru adoptarea unei soluţii elementare, cu puţin respect pentru ceilalţi participanţi la trafic, cu un  dram de înţelegere pentru şoferii care-şi conduc autobuzele pe liniile 15 şi 34, se poate reactiva fostul capăt de linie. Voinţă să existe!

Mai jos:

-zona propusă pentru configuratia terminalului traseelor 15 şi 34, cu bucla de întoarcere aferentă:

-prim-plan:  

-simulare – întoarcerea unui autobuz în zona menţionată (din păcate, fără posibilitatea de încadrare pe bucla propusă staţionării).