Vă mai amintiţi?!

Epoca Isuzu a fost răspunsul R.A.T.U. pentru concurenţa transportatorilor privaţi. Se întâmpla în anul 1998, când Primăria a decis să “echipeze” societatea de transport local cu primul lot de 12 midibuze dintre care 11 pentru serviciul public local şi unul de protocol.

Midibuzele au debutat pe traseul 102 pentru a susţine titularele de atunci ale acestuia – adică troleibuzele articulate DAC/ROCAR  117E/217E. A urmat 15-le şi apoi… restul traseelor deţinute de R.A.T.U. Până în a doua jumătate a lui 2013, ne-am bazat pe serviciile oferite de micuţele Isuzu, fie că ne-a plăcut sau nu.

Vă mai amintiţi de afişajele programate, de primele perforatoare electronice, de regula aceea – preluată din ţările civilizate – prin care eram obligaţi să ne urcăm pe la uşa din faţă, să perforăm sau să cumpărăm bilet şi să coborăm pe la uşa din spate? Vă mai amintiţi de scaunele îmburetate, de îngrămădeala de la orele de vârf?!

Poate că Isuzu n-a fost soluţia optimă pentru necesităţile noastre în ceea ce ar fi trebuit să reprezinte un transport civilizat. Poate că nu le-am dat noi, călătorii, feed-back-ul dorit. Dar cert este că inimile lor au fost puternice, ambiţioase şi şi-au dat toată silinţa pentru a ne purta spre destinaţiile dorite.

Anul 1998… şi al doilea lot de Isuzu-uri aflate pe prima pistă a Autobazei 1, aşteptând să deservească pasagerii urbei noastre:

Printre eroi şi… eroi

Den Oudsten-ului LSD i s-a promis că nu va fi pensionat… Chiar dacă sunt operaţiuni de durată, inima sa va fi din nou funcţională. 

Colegul său, LTR, a ieşit triumfător de la secţia “Arşi” însă nu aceelaşi lucru îl putem spune despre LTJ…Având în vedere că fostul olandez ex-den Haag 114 ne-a servit urbea cum a putut mai bine până la incidentul din Complexul Siret, am considerat că merită măcar o vizită de rămas-bun şi o fotografie… În prezent, acesta se află în parcul rece, alături de cei din urmă eroi ai unor “dinastii” apuse: DAB şi  Prestij.

S-a ȋncheiat şi “epoca Prestij”

Ȋnceputul lunii septembrie a marcat pensionarea ultimelor două midibuze de capacitate redusă pe care le mai ȋntrebuinţa regia noastră de transport local: Prestij-urile LXB şi MKO. Probabil c-am putea să le numim “norocosul” şi “răsfăţatul” – LXB a ajuns cu şansă “ȋn finale” pe când MKO a avut de la debut un titular ce a avut mereu grijă de soartae a avut mereu grijă de soarta sa.

Din nou… nu e loc de amintiri; sunt doar maşini şi atât… Ambele Prestij-uri au fost retrase datorită numărului de kilometri. Tehnic vorbind… şi acum pornesc la cheie!

ȋn lipsa lor, cursele destinate personalului care activează ȋn Autobaza 1 vor fi preluate de Cobre.

LXD a ieșit la pensie

Început de lună, sfârșit de activitate… Încă un midibuz Prestij a tras în “țarcul cu iarbă verde”: LXD.

A venit acel moment când fotografiile vin să vorbească despre cariera sa îndelungată:

 



Prestij-urile rămân la datorie

A existat o perioadă în care supraviețuitoarele din generația Prestij rulau doar pentru serviciile de personal și rareori mai serveau linia 16 (atunci când Cobrele nu mai erau disponibile). Iată însă că acestea au fost pregătite și verificate corespunzător pentru a deservi călătorii în condiții sigure, cu mult înainte de data de 9 mai, atunci când ar fi trebuit să renunțăm la transportul urban privat. Dovada a fost că pe parcursul grevei declanșate de privați, Prestij-urile au ieșit la trasee și-au dovedit, încă o dată, eficiența. Le-am văzut în acțiune la linii precum 15, 16, 22, 26…

În ultimele două decenii erau trei trasee pe care motorizatele aflate în prag de pensionare, obișinuiau să le deservească în regim de suplinire (pe lângă cursele convenție regulate către Combinat și Șantierul Naval): 9, 26, 31 și 34. MKE avea uneori o cursă de dimineață la traseul 9, MKG mai apărea pe la 26, TGO și BZF au fost legende la linia 31 iar ultimul autobuz articulat care a mai participat la traseele locale (este vorba despre DAC-ul 31-GL-7376) prefera linia 34.

Acum, lucrurile par să repete într-o oarecare măsură: ieri, midibuzul MIJ a deservit traseul 34 iar astăzi a fost rândul lui MKN…

Mă bucur să revăd aceste midibuze în slujba călătorilor și totodată dornice să continue capitolul Prestij din viața regiei noastre de transport local!

Astăzi, pe bulevardul George Coșbuc, cu MKN la traseul 34:

 

 



Zi de foc pentru Transurb

Ceea ce a fost un zvon, astăzi avea să devină o certitudine: transportatorii privați nu au mai ieșit la trasee, nemulțumiți de faptul că după data de 9 mai, nu-și vor mai putea conduce microbuzele în slujba călătorilor. Greva lor nu a fost anunțată și astfel, Transurb-ul a fost luat prin surprindere…

Suplementarea traseelor deținute de regia noastră de transport local a avut loc aproape de încheierea orelor de vârf ale dimineții. Au fost chemați șoferi care ar fi trebuit să aibă zi liberă, alții care aveau ranforsare (R1 – program scurt) au rămas la muncă… Într-un cuvânt, s-au făcut sacrificii. DACĂ GREVA PRIVAȚILOR AR FI FOST ANUNȚATĂ DIN TIMP, NU S-AR FI AJUNS LA O ASEMENEA BRAMBUREALĂ!

Dar chiar și așa, mașinile au fost pregătite pentru a duce lupta de astăzi dar nu pe toate rutele deținute de privați (e vorba de licențe). Au ieșit, la suplementare, peste treizeci de mijloace de transport… E drept, n-au fost destule și n-au avut cum să acopere itinerariile unor trasee precum 61, 68 sau 75 dar dacă Primăria și Consiliul Local ar fi avut ochi pentru Transurb și pentru rolul pe care acesta ar trebui să-l aibă în cadrul orașului nostru, altfel ar fi stat lucrurile.

E bine că ne veghează BERD-ul și DNA-ul. Poate ei ne vor ajuta să ne regăsim drumul pe care l-am pierdut printre interlopi, politică și falsă democrație.

Astăzi… astăzi m-am bucurat că am văzut un trafic mai puțin tensionat. Astăzi m-am bucurat să văd autobuzele și troleibuzele înscriindu-se corespunzător în stații, fără a fi incomodate de microbuze. Astăzi n-am văzut “trândăveală maxi-taxi” la semafoarele din Țiglina I, în Barieră, la Liceul de Artă și nici cursele clasice desfășurate pe străzile Brăilei, Democrației sau Siderurgiștilor.

Concurența privată, apelurile telefonice, plata călătoriei încasată din mers, staționarea prin stații și pe la semafoare… sunt conștient că nimeni n-o face de prea mult bine… trebuie să-ți câștigi salariul cu care să te duci acasă, la familie, și din care să-ți achiți datoriile către stat. Nevoile financiare ne-au făcut să acceptăm ORICE!

RESPECT PE TOȚI CEI CARE NE ASIGURĂ TRANSPORTUL ÎN CADRUL URBEI NOASTRE. SUNT PROFESIONIȘTI, INDIFERENT DACĂ LUCREAZĂ PE UN BERKFOF, UN MAZ 203T SAU UN MERCEDES SPRINTER DE 22 LOCURI… Avem însă nevoie de organizare și disciplină. M-aș bucura ca șoferii de maxi-taxi să-și găsească serviciu în cadrul Transurb-ului. Se fac angajări… Așa n-ar mai fi forțați de doleanțele patronului iar în lipsa presiunii generate de concurență precum și de pretențiile acestuia, traficul local ar câștiga un plus de siguranță.

Să vedem ce va urma. Începutul este greu… Să sperăm că viitorul va fi senin.

În această după-amiază, Prestij-ul LXB s-a trezit singurel în terminalul din Piața Centrală… pentru prima oară de când ne deservește orașul.

 



Cândva, cu EEM…

Epoca midibuzelor a început la Galați în anul 1998, odată cu achiziția primului lot de Isuzu-uri (WZF – WZR) care au debutat la traseul 102, în paralel cu troleibuzele articulate (DAC 117E și 217E). În decurs de aproximativ un an, parcul Transurb-ului avea 26 de Isuzu-uri cu care spera să combată fenomenul maxi-taxi.

După cum am mai spus, aceste midibuze și-au început cariera în condiții dificile, care le-au exploatat peste limitele stabilite de producători: traseul 102 și mai apoi 11b, urmate de 9b și 20b…

A fost o luptă zilnică, dusă în condiții severe. Și orice luptă își are învinșii ei.

Primul Isuzu care a căzut la datorie a fost EEM; i-a cedat motorul și a devenit donor pentru colegii de lot.

Am căutat fotografii cu acest mijloc de transport… N-am găsit nimic. Și asta până când o prietenă pasionată de mijloacele de transport în comun gălățene – Harlau Roxana – a reușit să surprindă un scurt episod din viața acestuia, scurtă, ambițioasă dar lipsită de noroc.  

Probabil că sunt singurele instantanee care să ne amintească de EEM; el rămâne unul dintre eroii noștri locali! Iată-l surprins în fostul terminal din Gara C.F.R., la traseul 29…

 

Așa cum am mai spus, intențiile acestui blog sunt de a promova imaginea regiei noastre de transport, de a oferi informații utile și de a aprinde amintiri… Aștept pe oricine dorește să se implice din pasiune pentru un scop comun. ÎȚI MULȚUMIM, ROXANA!

Un veteran în slujba călătorilor

Cred că îl putem numi deja “legendarul MKO”; după aproape paisprezece ani de activitate, acesta continuă să-și mențină atât condiția tehnică excepțională cât și aspectul îngrijit.

MKO a avut o viață plină de peripeții și a deservit majoritatea traseelor locale. Cert este că, timp de aproape paisprezece ani de care am amintit, a fost aproape zilnic în circuitul de transport local precum și la curse speciale, curse de noapte și convenții. Meritul revine atât unui titular amibițios, care-și respectă meseria și continuă să-și prețuiască mașina de serviciu cât și mecanicilor de la Autobaza 1.

Astăzi, această bijuterie – concepută și realizată în urma unei colaborări turco-japoneze – continuă să ne impresioneze.

După o perioadă în care Cobrele au dominat traseul 16, astăzi dimineață, pe această legătură l-am avut titular pe MKO. El încă mai păstrează “hainuțele” pentru Auchan, în care mulți au crezut că se va pensiona. Ei bine, iată că ambiția acestui Prestij anunță noi surprize plăcute.

Respect și mult succes în continuare!

 



Și… mergem mai departe!

LXB este unul dintre midibuzele Prestij desemnate și pregătite să susțină în continuare transportul local gălățean. E drept că după încheierea episodului “Auchan”, acesta marchează o prezență destul de rară – uneori la traseele 16 și 25, alteori la cursele pentru personalul care activează în Autobaza 1.

Luna mai promite schimbări majore în peisajul urban… Iar printre eroii care promit susținerea acestor schimbări se află și LXB.

Iată-l surprins la începutul acestei săptămâni, la traseul 16:

 



Cele din urmă sclipiri ale “epocii PRESTIJ”

… cu ani în urmă le găseam pe toate traseele deservite de regia noastră de transport local. Astăzi au ajuns o raritate…

-în zori de zi, cu MKO la linia 16:

 



Și a mai trecut o toamnă…

În Autobaza 1, alături de veteranii prezentului:

 



O concurență ce se apropie de sfârșit

Lunile noiembrie și decembrie au adus noi pensionări în rândul midibuzelor de capacitate redusă. Astfel, din cele 20 de Prestij-uri TEM SA achiziționate la începutul anilor 2000, doar 8 se mai află, în prezent, în serviciul de transport local.

         Supraviețuitoarele sunt utilizate deseori pe cele două trasee ale Auchan-ului (1: Winmarkt – Auchan și 2: General – Auchan) și rareori la celelalte linii pe care au rulat în ultimele luni (de obicei la suplinire sau când nu sunt mașini disponibile). Astfel, un Prestij la rutele 12, 16, 25, 29, 35 sau 36 a devenit o raritate: activitatea acestora a fost preluată de midibuzele Cobra precum și de mașinile de mare capacitate.

         -foto 1: LXA la traseul 12

        

 La începutul lui noiembrie a fost pensionat Prestij-ul MAY. Pe urmă, în această lună, LXC, MKP și MRO au fost și ele retrase din activitate.

         -foto 2: MAY în vara anului trecut, pe bulevardul Falezei:

       

  -foto 3: (de la stânga la dreapta) MRO, LXC și MKP în țarcul de casare.

 

   După cum am mai spus, ne așteaptă o nouă organizare a transportului local în care microbuzele private vor avea stații și itinerarii diferite față de mașinile Transurb-ului. Iar o astfel de… “revoluție urbană” necesită mai multe mijloace de transport de medie și mare capacitate în Autobaza 1. Isuzu-urile și Prestij-urile au fost achiziționate ca un răspuns la concurența lansată de maxi-taxi încă din a doua jumătate a anilor 90. Sperăm ca la sfârșitul următoarei primăveri să nu mai avem concurență ci o gestionare locală care să mulțumească atât călătorii cât și operatorul de stat precum și pe cei privați.

Noapte de octombrie

Parfum de toamnă, multă ambiție și totuși… la un pas de pensionare:

 



E doar o zi de toamnă…

Pe “Regiment 11 Siret”:

 



Pe bulevardul Galați

Prestij-urile pentru Auchan…

 



LXB și LXD pe traseele Auchan-ului

Încă două midibuze Prestij au primit sarcina de a oferi transport gratuit persoanelor care doresc să ajungă la Auchan: LXB și LXD. Pe acestea nu le vom mai revedea la traseele locale…

Iată-le surprinse cu noile autocolante în incinta Autobazei 1:

 



Pe drumurile de odinioară…

Am încheiat generația ambițioaselor Isuzu… și nu mai e mult până când vom încheia și generația de Prestij-uri.

În această seară, sub oblăduirea Auchan-ului, LXD retrăiește anii tinereții sale…

Iată-l coborând din nou spre Inelul de Rocadă, așa cum a făcut-o și-n prima sa zi de debut, la traseul 102. Orașul se deschide din nou în fața sa… iar priveliștea pare neschimbată!

 



Cu MKP la… “Trecere Bac”

Întoarcerea din trei manevre, la capătul Falezei Inferioare:

 



Ne-a părăsit și MRM

Am mai pierdut un Prestij… MRM a fost retras din circuitul de transport local în cursul săptămânii trecute. Un mai vechi necaz privitor la transmisie și-a spus din nou cuvântul…

MRM a predat motorina și deocamdată se află în conservare, alături de ceilalți trei camarazi, recent pensionați: MRU, MAU și MIE. Să ne amintim de acest erou în vremurile sale bune, pe când se afla în slujba publicului călător:

 



MIE: pensionarea a venit la sfârșit de săptămână

După un set de defecțiuni în lanț, cauzate de vârstă și uzură, Prestij-ul MIE a primit vineri decizia de pensionare. În ultima perioadă, acesta a deservit doar traseul special 2 (General – Auchan) precum și curse convenție.

MIE a fost una dintre cele mai ambițioase mașini ale regiei noastre de transport. Ea a marcat o prezență aproape cotidiană la cele mai aglomerate trasee până în 2007, când i-a cedat motorul. După aproximativ un an, midibuzul a fost pregătit corespunzător și a revenit în circuitul local promovând reclamă pentru RCS & RDS. De atunci și până-n prezent, au urmat puține momente de absență… Însă iată că oboseala se acumulează, piesele se uzează iar mașina îmbătrânește.

MIE a beneficiat de destui titulari și “călăreți” de a lungul carierei; ultimul dintre aceștia a făcut tot posibilul pentru a prelungi viața bătrânului Prestij. Din păcate, prieceperea, profesionalismul, sacrificiul și ambiția sa nu au fost de ajuns…

Am multe amintiri legate de acest Prestij. A fost una dintre mașinile dragi mie.