Vremuri de normalitate... de mult apuse

In anul 1998 inca existau lucruri simple si de calitate in ceea ce privea informarea calatorilor cu privire la programul de functionare al mijloacelor de transport in comun. E drept ca nu existau destule detalii dar cele promovate erau clare si precise si - in acele vremuri - erau respectate. 

In anul 1998 parcul auto de atunci era suficient de dezvoltat pentru a indeplini in mod corespunzator programul de transport. In ceea ce privea sectorul de motorizate, existau autobuze autohtone (DAC 112, DAC 117, ROCAR U 312 B, ROCAR DE SIMON) precum si midibuzele Isuzu, robuste si prezente mereu la datorie. 

Din pacate, slaba pregatire a protagonistilor din prezent, aflati in functii de conducere, contribuie cu "brio" la haosul actual. Intreaga axa a transportului public local de persoane, incepand cu compartimentul din Primarie, este slab organizata iar rezultatele se vad zilnic pe teren. Poate c-ar trebui studiat putin trecutul, logica promovata atunci, si daca ideile noi nu contribuie in mod constructiv la promovarea transportului in comun, macar o analiza a trecutului, efectuata de oameni competenti, sa gaseasca variante constructive. 

E trist sa vezi baloane de sapun umflandu-se pe spinarile contribuabililor si laudandu-se cu niste realizari de slaba calitate. Poate chiar patetic. Lucrurile sunt simple pentru cei ce stiu sa le faca simple. Astept, probabil alaturi de alti galateni care apeleaza la serviciile transportului public local, o implicare profesionista si nu una copilareasca, superficiala. 

Pana atunci, va ofer o fotografie cu un panou de statie, metalic, vopsit cu rabdare (nu autocolante de slaba calitate, nu hartii scoase la imprimanta si "modern" lipite in locatiile corespunzatoare), promovand - pentru acele vremuri - informatii logice, stabile.

Etape de informare

Procesul de deservire al rutelor gestionate de societatea noastră de transport local se află într-o continuă schimbare: propunerile publicului sunt prioritare în şedinţele desfăşurate între Transurb S.A. şi Serviciul Transporturi al Primăriei.

S-a plecat de la un “program platformă” care a “suferit” până acum, câteva schimbări majore şi care va mai “suferi” şi altele. Important este să asigurăm eficienţa, să implementăm schimbările necesare pentru o activitate benefică atât din punctul de vedere al posibilităţilor ce le poate furniza operatorul de transport cât şi al călătorilor care apelează la serviciile acestuia.

Următoarea etapă – după menţionarea şi promovarea traseelor pe care activează Transurb-ul – este informarea publicului asupra orelor la care mijloacele de transport ajung în staţiile stabilite: deocamdată, s-au amplasat graficele specifice traseelor care străbat segmentul “Regiment 11 Siret – Prelungirea Coşbuc” precum şi graficele traseului 28, pe tot itinerariul parcurs.

Urmează să ne familiarizăm şi cu orarele altor rute, în cel mai scurt timp posibil.

Dimineaţă cu furtună şi fără troleibuze

A fost o noapte agitată, urmată de un început de zi la fel de... dinamic. Lumina zorilor a dezvăluit un oraş ca după un bombardament aviatic: ornamente şi instalaţii sparte, crengi căzute peste autoturisme, stâlpi prăbuşiţi şi multe, multe bannere (majoritatea electorale), atârnând şi fluturând ameninţătoare pe carosabil.

Din cauza acestor bannere, circulaţia troleibuzelor a avut de suferit. Înainte de ora 6 şi nici până în prezent (12:40), troleibuzele nu au putut reveni în slujba călătorilor. Primul blocaj a fost în Ţiglina după care s-a decis staţionarea lor pe dealul dintre Inelul de Rocadă şi Micro 19, pentru a nu perturba traficul. Pe lângă aceste pancarde publicitare, un alt impediment în buna desfăşurare a transportului electric pe strada Brăilei l-a reprezentat un stâlp dislocat, care, de multă vreme veghea ameninţător asupra carosabilului...

Dacă ar fi existat interes în privinţa acestuia (o fundaţie potrivită) şi dacă Primăria s-ar fi opus la atârnarea pancardelor între stâlpii care susţin reţelele de alimentare pentru troleibuze atunci Astrele 415T şi MAZ-urile 203T s-ar fi bucurat de-o zi normală de serviciu. Panourile comerciale sau de campanie electorală din spaţiul verde precum şi bannerele dintre stâlpii care sălăşluiesc de o parte şi de alta a străzilor pot deveni periculoase atât pentru trecători cât şi pentru conducătorii auto. Ultimele manifestaţii ale naturii au încercat să dovedească acest aspect însă la noi... până când nu se înregistrează tragedii, nu se schimbă nimic. Şi da, e deja ştiut...

Îţi mulţumim, natură!

Mijlocul acestei luni a fost marcat de-o furtună ce a năucit oraşul şi care a bifat, totuşi, câteva aspecte pozitive. Unul dintre acestea, în opinia mea, a însemnat răpunerea panourilor publicitare din scuarul dintre benzile de circulaţie ale străzii Brăilei. De exemplu, în Mazepa I, câteva schelete metalice au fost culcate în gazon şi nu au mai fost montate pe poziţii.

Astfel, privind din staţia „TreiStar”, micul „Wall Street” al Galaţiului se deschide în toată splendoarea sa. Mai mult, călătorii au din nou acea „bătaie lungă” (ca pe vremuri), când depistau mijloacele de transport înainte ca acestea să tragă în staţia... „de pe deal” (Romtelecom).

A mai rămas un singur panou care stânjeneşte panorama; dacă nu-l scoate Primăria, poate îl va răpune o viitoare furtună...

Piaţa Oţelarilor: un vechi panou de staţie, ecou spre pasiune

Până în cea de-a doua jumătate a anilor 90, traseul de autobuz numărul 28 a stat în slujba călătorilor; unii dintre gălăţeni încă îşi mai amintesc de cele două terminale pe care le-a avut acest traseu (prima oară, ocolind rondul tramvaielor pentru a staţiona în faţă la Cinema Dacia, a doua oară, la peroanele din Micro 19, alături de „geamănul 29”...).

În anii de după Revoluţie, regia de transport local a evoluat iar traseul 28 a ajuns o amintire. Ei bine, eu respect amintirile şi m-am bucurat nespus atunci când am primit (de la un bun prieten) unul dintre panourile de staţie care aminteau de acest traseu: e vorba de cel care era amplasat în staţia intitulată Piaţa Oţelarilor, staţie care acum se numeşte Cinema Dacia (în terminologia Transurb-ului) sau Lupul de Mare (în terminologia operatorilor privaţi).

Eu... eu prefer vechea denumire care vorbeşte despre gloria cartierelor 19 şi 20 din perioada comunismului. Piaţa Oţelarilor există şi acum dar localnicii preferă s-o numească Piaţa Micro 20...

Am multe amintiri care implică traseul 28, de la vizitele la cinematograful Dacia la spectacolele găzduite – cândva – de Sala Sporturilor precum şi la plimbările prin parcul de lângă Plaja Dunării. Ca pasionat, nu pot uita călătoriile cu articulatele 8135, 8179, 8266 sau 8378...

Mi-a trebuit aproape doi ani să refac acest panou; într-un final am reuşit. Mă bucur că l-am salvat înainte de modernizarea celor patru străzi care cu siguranţă că l-ar fi înghiţit în toiul ei. Pentru mine, orice amintire contează... Sper să mă înţelegeţi:

O amintire

Am trecut de nenumărate ori pe strada Traian dar n-am remarcat până în prezent panoul de staţie vechi şi îndoit, datând de cel puţin două decenii...

Staţia se numea „Bariera Traian” şi era amplasată (pe sensul de mers spre Barieră) înainte de terminalul destinat tramvaielor. În dreptul ei trăgeau autobuzele care deserveau traseul 26.

Această staţie a fost mutată – în urmă cu câţiva ani – la aproximativ douăzeci de metri de intersecţia străzii Traian cu Prundului.

A fost şi... va fi

Staţia de la Ţinc... un panou uitat de pe vremea când tramvaiul 35 alerga zglobiu între Bariera Traian şi Piaţa Centrală... Apoi, în locul tramvaiului au alergat... autobuzele. Desigur, tot la celebrul 35 pentru ca, într-un final, acest traseu să fie parţial înglobat în forma extinsă a rutei 15, născută ca o necesitate între trei puncte de maxim interes ale urbei noastre: Piaţă, valea oraşului/cartier Port, hypermarket-ul Metro.

Iată că... în conformitate cu modificările care vor avea lor în circuitul transportului în comun, panoul va spune din nou adevărul: în staţia pe care o reprezintă va „trage” din nou 35-ul. Dar nu cu tramvaie ci cu midibuze şi... într-o formă extinsă.

Foto 1: capătul unde întorcea 35... Anul 2003, sursa:  http://www.tramalbum.de/Galati.html

Foto 2 – 8: amintiri de pe bulevardul Traian, porţiunea pe care acum nu mai rulează tramvaiul 35;

Foto 9: când autobuzele deserveau traseul 35: în prim-plan, Rocar-ul GGG;

Foto 10, 11: plăcuţa uitată...

Panouri noi

Conform legislaţiei, trebuiau amplasate panouri care să indice – la propriu – staţiile mijloacelor de transport. Prin urmare, în cursul zilelor trecute, muncitorii de la Primărie au montat pe stâlpi, deasupra plăcuţelor informative ale Transurb-ului, panourile clasice. Iată un exemplu în fotografia de mai jos:

S-a mai dus un geam

De această dată este vorba de Prestij-ul LXA care a rămas de mai bine de o lună fără geamul unui canat de la ultima uşă. Acesta a fost înlocuit cu-n panou alb, provizoriu, care îmi aminteşte de obiceiurile din epoca de aur (precum şi premergătoare acesteia) când se acopereau geamurile cu bucăţi de tablă spoită într-o culoare aproximativă cu cea a vehiculului sau, mai interesant, se montau fereste care, fie erau prea scunde, fie prea mici... Iar golurile tot cu tablă erau acoperite.

Panouri de staţie – modele utilizate

Din păcate, nu am mai găsit nici un panou vechi aparţinând I.J.T.L.-ului, (cele cu sigla galbenă şi simbolul mijloacelor de transport) promovate pe la sfârşitul anilor 80... Cred că au fost cele mai bune, întrucât, pe acestea erau trecute atât traseele cât şi frecvenţele acestora. În schimb, păstrând cronologia, am descoperit panouri mult mai vechi decât cele menţionate anterior, amplasate în staţia de speciale de lângă Damen (nu ştiu cum de au ajuns acolo). Iată câteva modele...

-staţiile Ţiglina I, Centru şi Sana (cunoscută acum sub denumirea Trei Star)

Prima jumătate a anilor 90... „Modelul R.A.T.U.”:

-staţia Piaţa Oţelarilor (cunoscută acum sub denumirea Cinema Dacia)

Sfârşitul anilor 90: R.A.T.U. devine  Transurb (anul 1998, mai precis). Să vedem şi o primă plăcuţă de traseu:

-staţia Strada Frunzei

Începutul anilor 2000... Plăcuţe noi, format simplu.

-staţiile Minion şi Banca Ţiriac

Anul 2010 aduce alte schimbări în ceea ce priveşte formatul plăcuţelor. Mod tot mai simplu de prezentare şi economie de material.

-staţia Albatros

De menţionat şi o excepţie... primele panouri utilizate pentru traseul 15. O parte dintre ele au mai rămas şi astăzi, pe strada Spiridon precum şi în Piaţa Centrală.

-staţia Piaţa Centrală.