Se afișează postările cu eticheta R.A.T.U.. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta R.A.T.U.. Afișați toate postările

marți, 28 aprilie 2020

Strada Frunzei: ieri si azi

Se spune ca primele tramvaie care au rulat pe strada Frunzei, spre Micro 20/Cinema Dacia au fost Timis-urile... Desi probele au fost efectuate (si cu)Tatre T3R pe noile linii 3 si 5. Se intampla in 1977. 

Au trecut mai bine de trei decenii de atunci pana cand liniile care legau cartierul Micro 19 de Siderurgistilor sa primeasca repararatiile capitale de cuviinta. Si in aceste trei decenii, strada Frunzei, cu casele, blocurile, biserica si micile ei firme avea sa se transforme intr-o mica oaza de vegetatie... spontana, asemenea unei mici indrazneli intr-o societate pierduta in conservatorism. 

Mai jos, un fragment de "film" dintr-o evolutie... 






duminică, 12 aprilie 2020

Actualizare prezentari

Astazi, prezentarea tramvaielor Timis 2 si Tatra T3R respectiv T4D care au rulat la Galati a fost intregita cu fotografii noi, multumita pasionatilor de transport public local care ne-au vizitat urbea in anii '90. Sursa este mentionata pentru fiecare tramvai postat.

http://transportlocalgalati.blogspot.com/p/tramvaiele-t3rt4-timis-2-kt-4d-zgt-6.html



Ieri si... alaltaieri

Ca si oamenii, mijloacele de transport se nasc, muncesc, se pensioneaza si... dispar. 

Mai jos, doua fotografii realizate la o distanta de... 16 ani in aceeasi "casa", pe aceleasi linii dar cu protagonisti diferiti:

-Foto 1: anul 1996 - fotografie realizata de focus1965 (https://transphoto.org/author/6255/)



-Foto 2: anul 2012 - fotografie realizata de mine si postata pe acest blog.


vineri, 27 martie 2020

Din... 1994

Un alt document din arhiva de materiale pe care am reusit sa o strang pana acum infatiseaza incadrarea autobuzelor de la cursele conventie la traseele locale. Foaia dateaza din luna octombrie a anului 1994. 

De mentionat ca in acea perioada existau atat masini care efectuau doar cursele conventie cat si masini care dupa cursele conventie intrau la trasee. Criteriul de departajare era functie de vechimea mijocului de transport precum si functie de starea tehnica a masinii. Chiar si asa, unele autobuze care asigurau doar cursele conventie, se retrageau la autobaza efectuand jumatate de cursa din trasee, in drumul spre garaj. Terminalele vizate erau cele din Micro 19, din Micro 40 respectiv Tiglina III. 




sâmbătă, 22 februarie 2020

Cu troleibuzul printre competenta de ieri si bufoneria de azi

Anul 1984 avea sa aduca - in ceea ce priveste transportul public local de persoane - prima discutie privitoare la introducerea troleibuzului in Galati. Timp de 4 ani, s-a discutat si analizat IN MOD COMPETENT si pe fundalul costurilor privitoare la carburant despre extinderea transportului electric. Amintesc ca lucrarile pentru reteaua de troleibuz au inceput in anul 1988 iar primele 7 troleibuze au iesit in PROBE in luna august a anului 1989 (lotul 201 - 207). 
Desigur ca in acele vremuri nu exista atata birocratie si incompetenta printre alesii urbei. 

In anul 1985, conform materialului postat mai jos, existau trei propuneri privitoare la extinderea retelei de tramvai: 

-legatura catre Poarta Nord a C.S.G.-ului, legatura realizata ulterior;
-legatura dintre Gara C.F.R. si Gara Fluviala, realizata si inaugurata in anul 1986;
-legatura spre Vanatori, propunere amanata si ulterior abandonata in favoarea unei decizii mai pretentioase: realizarea unei cai de rulare pentru tramvaie pe dig, intre Galati si Braila.

Pentru troleibuze, se propunea:

-legatura dintre cartierul Micro 19 si Parcul C.F.R., legatura realizata si activa si astazi;
-legatura dintre cartierul Tiglina III si Parcul C.F.R., realizata si ea si - de asemenea - activa si in prezent;
-legatura cu cartierul Port pana la Gara Fluviala, propunere abandonata, reluata ulterior pentru mutarea terminalului catre I.L.T.G, si anulata din nou la inceputul anilor 90 datorita fluxului de calatori aflat in continua scadere;
-legatura cu cartierul Siret, propunere amanata si anulata dupa Revolutie.

Amintesc faptul ca din anul 1992 si pana in prezent, reteaua de troleibuz nu a mai suferit nici o extindere desi pe plan mondial se militeaza pentru transportul ecologic. Daca tramvaiul a pierdut si pierde teren, troleibuzul a avut mai multe sanse de extindere pe parcursul mandatelor de primari care s-au perindat pana acum la conducerea orasului. In anii 2018 - 2019 au existat doua propuneri de bun simt, venite din partea Transurb si neonorate de Primarie ca deh... cand n-ai cu cine, n-ai ce face:

-extinderea retelei de troleibuz pe bulevardul Dunarea;
-extinderea retelei de troleibuz de la Parc C.F.R. in Bariera Traian.

Din pacate, oamenii de calitate lipsesc iar sedintele dintre Compartimentul de Transporturi din Primarie si reprezentantii de la Transurb sunt doar o pierdere de timp in ceea ce priveste extinderea transportului electric cu troleibuze. Pierdere de timp "sponsorizata" de contribuabili. Pe bune acum, sunteti atat de incompetenti incat sa aprobati extinderea unei retele de troleibuz pe 6 stalpi mari si lati?! 


miercuri, 19 februarie 2020

221: bijuteria troleibuzelor articulate galatene

221 a facut parte din ultimul lot de troleibuze articulate ce a fost achizitionat de R.A.T.U. Galati, alaturi de alti doi colegi: 220 si 222. Acest ultim lot a fost singurul de ROCAR-uri 217 E care a circulat in urbea noastra. 

Asa cum spuneam intr-un articol anterior, soarta troleibuzelor articulate a fost curmata prosteste desi erau eficiente iar ultimele 6 (printre care si 221) ar mai fi rezistat cel putin cativa ani, fara probleme majore. 221 probabil c-ar mai fi rezistat un deceniu...

Atunci cand ai un titular inimos la volan care isi iubeste meseria si implicit mijlocul de transport pe care lucreaza, nu au cum sa nu iasa lucruri frumoase, demne de apreciat. Iar rezultatul unei astfel de povesti a fost 221.

Cateva detalii: 

-singurul care a avut perforatoare electronice, odata cu generatia Isuzu dar alt model decat cele montate pe midibuze; 

-instalatiile de iluminat - interioara si exterioara - functionale integral;

-sistemul de caldura, activ pe timp de iarna (singurul troleibuz care oferea in trecut asa ceva);

-salon, panouri si banchete mereu curate;

-bord si afisaj frontal imbunatite;

-singurul care ar fi putut face concurenta, ca viteza de deplasare, "batranului" 209. 

N-am avut onoarea sa cunosc titularul care a pastrat o asa bijuterie pentru ani de-a randul prin respectul si profesionalismul sau. Azi ii aduc doar o apreciere. Si o bila neagra celor care si-au batut joc de munca unui om si au tras la gard un troleibuz impecabil si implicit sufletul unui profesionist. 221 si liderul sau ar fi meritat mai mult. Mult mai mult... 



vineri, 7 februarie 2020

Vremuri de normalitate... de mult apuse

In anul 1998 inca existau lucruri simple si de calitate in ceea ce privea informarea calatorilor cu privire la programul de functionare al mijloacelor de transport in comun. E drept ca nu existau destule detalii dar cele promovate erau clare si precise si - in acele vremuri - erau respectate. 

In anul 1998 parcul auto de atunci era suficient de dezvoltat pentru a indeplini in mod corespunzator programul de transport. In ceea ce privea sectorul de motorizate, existau autobuze autohtone (DAC 112, DAC 117, ROCAR U 312 B, ROCAR DE SIMON) precum si midibuzele Isuzu, robuste si prezente mereu la datorie. 

Din pacate, slaba pregatire a protagonistilor din prezent, aflati in functii de conducere, contribuie cu "brio" la haosul actual. Intreaga axa a transportului public local de persoane, incepand cu compartimentul din Primarie, este slab organizata iar rezultatele se vad zilnic pe teren. Poate c-ar trebui studiat putin trecutul, logica promovata atunci, si daca ideile noi nu contribuie in mod constructiv la promovarea transportului in comun, macar o analiza a trecutului, efectuata de oameni competenti, sa gaseasca variante constructive. 

E trist sa vezi baloane de sapun umflandu-se pe spinarile contribuabililor si laudandu-se cu niste realizari de slaba calitate. Poate chiar patetic. Lucrurile sunt simple pentru cei ce stiu sa le faca simple. Astept, probabil alaturi de alti galateni care apeleaza la serviciile transportului public local, o implicare profesionista si nu una copilareasca, superficiala. 

Pana atunci, va ofer o fotografie cu un panou de statie, metalic, vopsit cu rabdare (nu autocolante de slaba calitate, nu hartii scoase la imprimanta si "modern" lipite in locatiile corespunzatoare), promovand - pentru acele vremuri - informatii logice, stabile.


marți, 4 februarie 2020

Sa coboram in Gara C.F.R. ... a anului 1993

Alaturi de Richard Lomas si Dave Spencer, mai facem, si in aceasta seara, o incursiune in trecut. Mai precis in anul 1993, locatia: Gara C.F.R.

Pe atunci, Gara C.F.R. era un terminal cu flux maxim de calatori aproape pe tot parcursul zilei. Aici ajungeau tramvaie si autobuze care asigurau legaturile cu toate cartierele din Galati.

In prima captura foto, este surprins un trio cu un novice, un expert si un veteran: novicele este DAC-ul 112 cu nr. de parc 9350, achizitionat in primavara lui 1993. 9350 a prins noua numerotare si a avut numarul de parc YWL pana in anul 2004, cand a fost casat. 
Tramvaiul T3R cu nr. 2 era expertul ce avea o vechime de aproape 20 de ani in circuitul de transport electric din Galati. A fost casat prin anul 1995 iar numarul sau de parc a fost preluat de o alta Tatra dar model T4D, achizitionata din Magdenburg. 
Veteranul este DAC-ul 117 cu nr de parc 3693. Acesta a fost achizitionat in octombrie 1988 si a fost casat in anul 1995. In captura video, 3693 prezinta o schema de vopsea adoptata dupa ce a renuntat la reclama pentru cotidianul local "Viata Libera".


In cea de-a doua captura, il avem, pe langa tramvaiul T3R cu nr. 2 doua motorizate: Ikarus-ul 7759, unul dintre ultimele supravietuitoare ale loturilor de 14 Ikarus-uri 280 achizitionate in 1978, si DAC-ul 117 cu nr. de parc MKJ, achizitionat de la Targu Mures in anul 1993 alaturi de un alt articulat: MKH. MKJ a rezistat in schema de culoare originala pana in 2004 cand a fost pensionat.


duminică, 2 februarie 2020

Doua amintiri motorizate din anul 1996

Mai jos, doua capturi dintr-o filmare apartinand lui Richard Lomas si Dave Spencer, ambele realizate la intersectia strazilor Asachi cu Siderurgistilor in anul 1996. 

In prima captura, alaturi de tramvaiul T4D nr.7 se observa autobuzul DAC 112 cu numarul de parc 3417. Autobuzul a facut parte dintr-un lot de 6 bucati (3417, 3418, 3420 - 3423) achizitionat in decembrie 1988 si a avut, initial, culoarea galbena. In anul 1995 a fost revopsit in rosu inchis - in urma unui R.K. - iar cinci ani mai tarziu, a fost retras din circulatie si casat. 


In cea de-a doua captura, alaturi de tramvaiul T3R nr. 21 este autobuzul DAC 112 ce a avut numarul de parc 9203. Acesta a fost achizitionat in anul 1990, alaturi de colegii de lot 9202, 9204 si 9205. Prin anul 1996, autobuzul 9203 a fost revopsit in schema din captura video, schema cu care a fost casat in iarna anului 2000.


duminică, 24 noiembrie 2019

Duminica amintirilor: 1. Zile senine cu MKB

MKB a lucrat pentru transportul public de persoane din Galati pentru aproximativ 15 ani. Masina a fost achizitionata in 1993, intr-un lot de 7 autobuze noi, cumparat de la fostele uzinele Rocar si adus la R.A.T.U. Galati de proprii soferi ai institutiei (regiei de transport), a circulat pana in 2008 si a fost al doilea casat din lotul sau de provenienta (după MKC).

In fotografia de mai jos, apartinand Agerpres, descoperita si distribuita de domnul Adrian Zăinescu in Grupul "Galații de odinioara", MKB avea 5 anisori de transport public in serviciul calatorilor si cel mai probabil, fusese retras din traseu pentru o cursa conventie pentru Santierul Naval Galati (Damen).

miercuri, 8 iunie 2016

Cei “rapizi” pierd când sunt… calmi

209 deţine şi în prezent titlul de cel mai rapid troleibuz care a deservit transportul local din urbea noastră. Nici Astrele şi nici MAZ-urile 203T nu au reuşit până acum să atingă performanţa “legendei 117 E” care pentru aproape 10 ani a marcat recorduri în graficele traseelor alocate troleibuzelor (debutul lui 209 a fost în anul 1990, alături de trei colege de lot: 208, 210 şi 211 iar activitatea avea să şi-o încheie în anul 2000… )
Ce mi-a plăcut la 209…? Stilul grăbit dar sigur, acceleraţia aceea constantă şi frâna “în lung” care n-au pus niciodată în pericol vieţile călătorilor. Cu toate acestea, eroul nostru a suferit două accidente majore în cursul carierei sale, două accidente care – paradoxal – s-au produs atunci când pedala de acceleraţie a stat cuminte: primul, pe strada Domnească, atunci când un cunoscut de-al conducătorului auto a intrat în cabină şi s-a luat la harţă cu acesta… (foto), al doilea pe “urcarea spre Bănci”, în urma unui carambol în care a mai fost implicat un autoturism LADA şi un alt “coleg electric” – se întâmpla în anul 2000.
Îmi amintesc că după ultimul accident, 209 necesita – din nou –  o “operaţie estetică a feţei”. Iniţial o avea promisă. Dar promisiunea n-a fost onorată şi în urma transferurilor de piese şi echipamente pentru susţinerea parcului auto, acesta avea să rămână… donor.
A fost o poveste frumoasă, care a depăşit tiparele impuse de societatea noastră de transport local printr-un mod riscant dar eficient, a avut momentele sale de cumpănă şi mai apoi o retragere discretă… Aşa s-au marcat cei 10 ani de serviciu ai lui 209


miercuri, 1 iunie 2016

Vă mai amintiţi?!

Epoca Isuzu a fost răspunsul R.A.T.U. pentru concurenţa transportatorilor privaţi. Se întâmpla în anul 1998, când Primăria a decis să “echipeze” societatea de transport local cu primul lot de 12 midibuze dintre care 11 pentru serviciul public local şi unul de protocol.

Midibuzele au debutat pe traseul 102 pentru a susţine titularele de atunci ale acestuia – adică troleibuzele articulate DAC/ROCAR  117E/217E. A urmat 15-le şi apoi… restul traseelor deţinute de R.A.T.U. Până în a doua jumătate a lui 2013, ne-am bazat pe serviciile oferite de micuţele Isuzu, fie că ne-a plăcut sau nu.

Vă mai amintiţi de afişajele programate, de primele perforatoare electronice, de regula aceea – preluată din ţările civilizate – prin care eram obligaţi să ne urcăm pe la uşa din faţă, să perforăm sau să cumpărăm bilet şi să coborăm pe la uşa din spate? Vă mai amintiţi de scaunele îmburetate, de îngrămădeala de la orele de vârf?!

Poate că Isuzu n-a fost soluţia optimă pentru necesităţile noastre în ceea ce ar fi trebuit să reprezinte un transport civilizat. Poate că nu le-am dat noi, călătorii, feed-back-ul dorit. Dar cert este că inimile lor au fost puternice, ambiţioase şi şi-au dat toată silinţa pentru a ne purta spre destinaţiile dorite.

Anul 1998… şi al doilea lot de Isuzu-uri aflate pe prima pistă a Autobazei 1, aşteptând să deservească pasagerii urbei noastre:


marți, 17 februarie 2015

Privind spre trecut…

Am promis o prezentare a troleibuzelor articulate care au circulat în orașul nostru… Iată o parte dintre ele. Voi contiuna să întregesc această prezentare ori de câte ori voi avea ocazia. http://transportlocalgalati.blogspot.ro/p/troleibuzele-maz-203-t.html
 


luni, 24 februarie 2014

Azi ne întoarcem în trecut…

Am adăugat, în pagina destinată “Arhivei de Presă”, ceea ce a însemnat anul 1995 pentru R.A.T.U. Galați. Pasionaților precum și persoanelor interesate de istoria regiei noastre de transport local le doresc multă răbdare și succes în lecturarea materialelor specifice: http://transportlocalgalati.blogspot.ro/p/arhiva-de-presa-1980-2005.html 

luni, 20 august 2012

Cine-şi mai aminteşte de... 8166?

Dacă ar fi să facem un top în ceea ce priveşte cea mai scurtă activitate a mijloacelor de transport achiziţionate noi, în regimul nostru urban, 8166 s-ar lupta pentru prima poziţie cu... „carbonizatul” 8377!
Topul ar fi:
-83771988, aproximativ trei ani de serviciu, distrus într-un incediu în Autobaza 1;
-81661989, aproximativ trei ani se serviciu, retras şi casat în cursul lui 1993;
-62921988, aproape şase ani de activitate, dintre care ultimii trei au reprezentat un chin pentru mecanici.
După cum spuneam, începutul ultimului deceniu al secolului trecut a scos la iveală probleme grave, de natură financiară, în ceea ce privea existenţa I.J.T.L. / proaspătă R.A.T.U. Prin urmare, o maşină nouă, căzută la datorie era o sursă neaşteptată în a salva vieţile unor veterani, plămădiţi dintr-un aluat mai... „ambiţios” din punct de vedere calitativ.
Nu s-au putut lua prea multe după 8377; incendiul l-a năruit într-o proporţie covârşitoare iar identitatea lui a trăit graţie numărului de kilometri parcurşi până la producerea incidentului...
Cu 8166, lucrurile aveau să stea altfel; puţini îşi mai amintesc cum arăta în primii ani de funcţionare şi de ambiţia titularilor de a-l menţine în serviciu într-o formă ireproşabilă, aşa, în ciuda dotărilor slabe, realizate sub economia epocii de aur... E drept c-a petrecut mult timp prin ateliere.
Cu toate acestea, n-ai cum să eviţi destinul; acest autobuz şi-a pierdut rapid strălucirea din cauza faptului că i-a cedat motorul.
Perioada în care s-a petrecut acest trist eveniment nu i-a putut oferi nici o alternativă. Au existat câteva luni de aşteptare însă veteranele fruntaşe se încăpăţânau să cedeze la locale iar... celelalte inimi bătrâneşti nu se meritau a fi schimbate.
8166 s-a descompus încet, în timp, piesă cu piesă şi echipament cu echipament. A sosit în Galaţi alături de DAC-urile „burdufate” scunde, 8153 şi 8179. În cursul aceeluiaşi an le-a urmat şi ultimul articulat scund din istoria regiei noastre de transport local: 1251. Schema de culoare a acestora era ocru.
Nu-mi amintesc să fi călătorit vreodată cu 8166; asta nu contează. Ceea ce e important, pentru orice persoană interesată de istoria transportului în comun (şi nu numai!) este că a existat o maşină ambiţioasă pe care destinul a tras-o pe dreapta şi nu i-a oferit un... come-back.
Mai jos, o schiţă pe care am realizat-o graţie informaţiilor primite:


duminică, 19 august 2012

Incursiune printre amintiri: anul 1992

Azi m-am întors în trecut, mai precis printre materialele culese de la Biblioteca V.A. Urechia privitoare la evoluţia regiei noastre de transport local.
Aşadar... anul 1992. E libertate, e democraţie dar societatea gălăţeană îşi revine cu greutate după upper-cut-ul tras de regimul comunist...
Aici: http://transportlocalgalati.blogspot.ro/p/arhiva-de-presa-1980-2005.html - mai precis la capătul acestei prezentări am adăugat un nou an din viaţa principalului operator de transport gălăţean. Între nostalgie şi pură documentare – sper s-apreciaţi efortul...

luni, 6 august 2012

Fişă de prezentare (5): tramvaiul Tatra T3R

Cu „R” de la „România”...
Revin, din nou, asupra unei poveşti clasice, menită s-amintească atât pasionaţilor de tramvaie cât şi persoanelor marcate de pură curiozitate de prima jumătate a anilor 70... Mai precis, de lotul celor 50 de Tatre T3R care aveau să-şi dovedească superioritatea tehnică în confruntarea cu creaţiile autohtone, produse la Timişoara...
Multe dintre T3R-uri au prins peste 20 de ani de activitate într-o perioadă de forţă majoră. Veteranii oraşului îşi amintesc... cursele spre Piaţa Centrală, C.S.G. sau S.N.G. când supremaţia la locale se dădea între „vişiniile pragheze” şi „autohtonele cu două remorci trase la sacrificiu”...
Iată, a sosit momentul pentru o scurtă incursiune în trecut: modelul T3R, simbol de necontestat pentru mai bine de trei decenii de trafic local!


duminică, 29 iulie 2012

Fişă de prezentare (4): autobuzul DAC/ROCAR 112 UDM

Primele autobuze DAC, model 112, au sosit la Galaţi în luna decembrie a anului 1988 şi au debutat pe traseul 11 (pe atunci, I.L.T.G. – Parc C.F.R.). Un an mai târziu, acestea au stat la baza înfiinţării Cursei Rapide ce avea capete de linie Micro 19 respectiv Parcul C.F.R. şi se dorea a fi „un ajutor eficient cu număr redus de staţii pentru traseul 10”.
Cele 6 autobuze DAC 112 care au ajuns pentru prima oară în urbea noastră (timp de 8 ani, deşi acest model era disponibil, I.J.T.L. Galaţi a optat, alături de alte oraşe, doar pentru varianta articulată, care a susţinut cu brio transportul local alături de Ikarus-urile 280 şi Roman-urile 112 achiziţionate în cea de-a doua jumătate a anilor 70) erau „tipice” anilor de... „economie comunistă”: scunde, cu izolaţii deficitare şi piese de slabă calitate, utilizate atât pentru dotarea saloanelor cât şi a părţilor de natură tehnico-funcţională.
Exemplarele care au urmat, până la loturile din 1993, n-au avut nici ele prea mulţi ani la activ în folosul călătorilor.
Modelul 112 a fost achiziţionat de regia noastră de transport local până în 1996. La o primă analiză în ceea ce priveşte achiziţiile autohtone, varianta articulată a avut mai mulţi reprezentanţi decât cea scurtă. Aceasta din urmă, a rezistat în serviciul local până la sfârşitul anului 2009. E drept, au fost şi câteva excepţii izolate în primele luni ale lui 2010, atât la Convenţii cât şi la trasee („perifericele” 26 şi 31, mai precis). În prezent, mai trăieşte doar un singur reprezentant din generaţia 112: este vorba de autobuzul de intervenţii, „legendarul” TZG, care prin ambiţia şi dedicaţia foştilor săi titulari a reuşit s-adune până acum 16 ani de activitate... în folosul comunităţii.


sâmbătă, 14 iulie 2012

Tramvaiul gălăţean: Tatra T3R şi Timiş 2 – peste 30 de ani de supremaţie locală

Timp de mai bine de trei decenii, transportul local cu tramvaiul a însemnat două mărci clasice pe care personalul de întreţinere/reparaţii al celor două depouri din oraş a ajuns să le cunoască mai bine decât propriul apartament... Tipurile de care vorbesc sunt Tatra şi Timiş 2.
Din respect pentru ceea ce a marcat unul dintre episoadele „comuniste” din istoria transportului nostru local, am decis să atribui, în pagina din acest blog destinată tramvaielor, două... momente de istorie.
Fotografiile nu-mi aparţin; ele au fost realizate de „veterani în domeniu”, români şi străini care au răspuns la... „chemarea unei pasiuni”.
Îmi doresc să completez această pagină din istoria transportului local electric cu ajutorul tuturor celor dornici să vadă „reunite”, într-o singură prezentare toate „bijuteriile” care au alergat, în trecut, pe liniile oraşului nostru. Iată ce-am strâns până acum pe una dintre paginile acestui blog... http://transportlocalgalati.blogspot.ro/p/tramvaiele-tatra-kt-4d-din-galati.html
Ar fi frumos să realizăm o „gestiune foto” completă pentru ceea ce... „a fost cândva”; să dezvelim tainele trecutului într-o prezentare captivantă pentru orice persoană interesată de tramvaie; un capitol care cândva, a caracterizat o generaţie, un capitol de care continuăm să vorbim ori de câte ori vine vorba despre transportul electric din oraşul Galaţi.

duminică, 6 mai 2012

Arhiva de presă – anul 1991

După o perioadă relativă de pauză pe care am avut-o în ceea ce priveşte documentarea & prezentarea activităţii regiei noastre de transport local de-alungul timpului, revin astăzi cu ceea ce a marcat anul 1991 în istoria I.J.T.L./R.A.T.U.: http://transportlocalgalati.blogspot.com/p/arhiva-de-presa-ijtl-ratu-transurb-1980.html (materialele sunt postate în partea de jos a paginii).