Troleibuzele Skoda Solaris 26 Tr: prezente in galeria foto

Eram restant cu galeria de fotografii a troleibuzelor Skoda Solaris 26 Tr pe care, desi o realizasem in cursul anilor 2018 - 2019, abia astazi am reusit sa o organizez corespunzator si sa o postez pe pagina corespunzatoare a blogului meu. 

https://transportlocalgalati.blogspot.com/p/troleibuzele-maz-203-t.html

Un MAZ Eton cu ambitie printre Skode

Desi nu arata prea bine in vara lui 2019, calitatile sale au fost evaluate, sustinute si promovate in mod corespunzator... Primul MAZ Eton 203 T care primeste sansa de a-si continua activitatea in slujba calatorilor este 1400 - titularul lotului de electrice made in Belarus, achizitionat in anul 2009. 

1400 are ambitie si promite sa ramana fidel transportului public local de persoane, alaturi de cele 17 troleibuze Skoda 26Tr. In prezent, acesta ruleaza pe cele doua linii "legendare" ale orasului - functie de solicitari. 

Cu troleibuzul printre competenta de ieri si bufoneria de azi

Anul 1984 avea sa aduca - in ceea ce priveste transportul public local de persoane - prima discutie privitoare la introducerea troleibuzului in Galati. Timp de 4 ani, s-a discutat si analizat IN MOD COMPETENT si pe fundalul costurilor privitoare la carburant despre extinderea transportului electric. Amintesc ca lucrarile pentru reteaua de troleibuz au inceput in anul 1988 iar primele 7 troleibuze au iesit in PROBE in luna august a anului 1989 (lotul 201 - 207). 

Desigur ca in acele vremuri nu exista atata birocratie si incompetenta printre alesii urbei. 

In anul 1985, conform materialului postat mai jos, existau trei propuneri privitoare la extinderea retelei de tramvai: 

-legatura catre Poarta Nord a C.S.G.-ului, legatura realizata ulterior;

-legatura dintre Gara C.F.R. si Gara Fluviala, realizata si inaugurata in anul 1986;

-legatura spre Vanatori, propunere amanata si ulterior abandonata in favoarea unei decizii mai pretentioase: realizarea unei cai de rulare pentru tramvaie pe dig, intre Galati si Braila.

Pentru troleibuze, se propunea:

-legatura dintre cartierul Micro 19 si Parcul C.F.R., legatura realizata si activa si astazi;

-legatura dintre cartierul Tiglina III si Parcul C.F.R., realizata si ea si - de asemenea - activa si in prezent;

-legatura cu cartierul Port pana la Gara Fluviala, propunere abandonata, reluata ulterior pentru mutarea terminalului catre I.L.T.G, si anulata din nou la inceputul anilor 90 datorita fluxului de calatori aflat in continua scadere;

-legatura cu cartierul Siret, propunere amanata si anulata dupa Revolutie.

Amintesc faptul ca din anul 1992 si pana in prezent, reteaua de troleibuz nu a mai suferit nici o extindere desi pe plan mondial se militeaza pentru transportul ecologic. Daca tramvaiul a pierdut si pierde teren, troleibuzul a avut mai multe sanse de extindere pe parcursul mandatelor de primari care s-au perindat pana acum la conducerea orasului. In anii 2018 - 2019 au existat doua propuneri de bun simt, venite din partea Transurb si neonorate de Primarie ca deh... cand n-ai cu cine, n-ai ce face:

-extinderea retelei de troleibuz pe bulevardul Dunarea;

-extinderea retelei de troleibuz de la Parc C.F.R. in Bariera Traian.

Din pacate, oamenii de calitate lipsesc iar sedintele dintre Compartimentul de Transporturi din Primarie si reprezentantii de la Transurb sunt doar o pierdere de timp in ceea ce priveste extinderea transportului electric cu troleibuze. Pierdere de timp "sponsorizata" de contribuabili. Pe bune acum, sunteti atat de incompetenti incat sa aprobati extinderea unei retele de troleibuz pe 6 stalpi mari si lati?! 

Vremuri de normalitate... de mult apuse

In anul 1998 inca existau lucruri simple si de calitate in ceea ce privea informarea calatorilor cu privire la programul de functionare al mijloacelor de transport in comun. E drept ca nu existau destule detalii dar cele promovate erau clare si precise si - in acele vremuri - erau respectate. 

In anul 1998 parcul auto de atunci era suficient de dezvoltat pentru a indeplini in mod corespunzator programul de transport. In ceea ce privea sectorul de motorizate, existau autobuze autohtone (DAC 112, DAC 117, ROCAR U 312 B, ROCAR DE SIMON) precum si midibuzele Isuzu, robuste si prezente mereu la datorie. 

Din pacate, slaba pregatire a protagonistilor din prezent, aflati in functii de conducere, contribuie cu "brio" la haosul actual. Intreaga axa a transportului public local de persoane, incepand cu compartimentul din Primarie, este slab organizata iar rezultatele se vad zilnic pe teren. Poate c-ar trebui studiat putin trecutul, logica promovata atunci, si daca ideile noi nu contribuie in mod constructiv la promovarea transportului in comun, macar o analiza a trecutului, efectuata de oameni competenti, sa gaseasca variante constructive. 

E trist sa vezi baloane de sapun umflandu-se pe spinarile contribuabililor si laudandu-se cu niste realizari de slaba calitate. Poate chiar patetic. Lucrurile sunt simple pentru cei ce stiu sa le faca simple. Astept, probabil alaturi de alti galateni care apeleaza la serviciile transportului public local, o implicare profesionista si nu una copilareasca, superficiala. 

Pana atunci, va ofer o fotografie cu un panou de statie, metalic, vopsit cu rabdare (nu autocolante de slaba calitate, nu hartii scoase la imprimanta si "modern" lipite in locatiile corespunzatoare), promovand - pentru acele vremuri - informatii logice, stabile.

Actualizare statistica mijloace de transport public local pentru anul 2019

Anul 2019 a adus "zestre noua" in curtea autobazei 1. Astfel, dupa achzitia celor 17 troleibuze Skoda Solaris in anii 2017-2018, anul 2019 a redeschis capitolul midibuzelor cu 20 de Karsan Jest nou-noute iar "sectorul" autobuze a primit 40 de autobuze BMC Procity 12, si acestea tot nou-noute. 
O parte din autobuzele vechi au prins mult meritata pensionare, altele au cazut surmenate, la datorie.

Troleibuzele MAZ Eton 203T au aparitii tot mai rare la trasee si cum extinderea retelei electrice de troleibuz continua sa ramana un vis schitat doar pe hartiile edililor pentru a mai "condimenta" cate o sedinta in ceea ce priveste transportul public local, este posibil ca acestea sa intre in conservare sau sa ruleze foarte rar, prin rotatie. 

Sectia Transport Electric a fost nevoita sa treaca tramvaiele Tatra KT-4D in conservare pentru a doua oara intr-un deceniu. Avand in vedere ca la Galati se intentioneaza pastrarea a trei trasee de tramvai, in prezent se desfasoara lucrari de modernizare pe axa dintre Siderurgistilor si cartierele Micro 39-40, in depou sunt 25 de ZGT-uri Duwag Holec 4/6, precum si faptul ca in viitor parcul electric va primi 8 tramvaie noi, este foarte posibil ca Tatrele KT-4D sa devina o amintire.

https://transportlocalgalati.blogspot.com/p/statistica-parcului.html 

Debutul autobuzelor BMC Procity 12: de la galateni, pentru galateni

Au sosit in decembrie si au fost introduse la trasee in aceeasi luna: este vorba despre cele 40 de autobuze BMC Procity 12 cu care s-a innoit parcul auto al Transurb S.A.

Apreciez achizitia autobuzelor noi si sper ca acestea sa-si dovedeasca fiabilitatea precum si conditia tehnica promise de fabricant. De asemenea, este un pas important spre ceea ce ar trebui sa insemne un transport modern in orasul Galati. Mai sunt multe lucruri de reglat catre acest transport si sper ca, odata cu trecerea timpului, aceste reglaje sa fie realizate intr-un mod eficient, corespunzator. 

Debutul acestor autobuze s-a realizat pe majoritatea traseelor locale, insa nu ca in anul 2008, cand autobuzele MAZ 203 au deservit in totalitate anumite trasee. Nu. De aceasta data, noile achizitii au deservit rutele alaturi de veteranii motorizati ai Autobazei 1, in mod mixt. 

Din cele 40 de autobuze, mai bine de trei sferturi au iesit in aceasta dimineata pentru a-si cunoaste publicul calator. Desi se anunta initial ca vor iesi doar jumatate, iata ca s-au facut eforturi pentru un debut masiv.  

Daca midibuzele Karsan au fost o alegere eronata, autobuzele BMC aduc o bila alba, repet, cu conditia sa-si demonstreze fiabilitatea precum si pregatirea tehnica pe care fabricantul si-a luat angajamentul sa le ofere. 

Foto 1, 2: cu cateva ore inainte de debut

Ultima strigare a KT-urilor galatene

Inchiderea a o parte din traseele de tramvai galatene, achizitionarea celui de-al doilea lot de ZGT-uri precum si modernizarea strazilor Otelarilor, Stadionului, Frunzei si Asachi aveau sa determine retragerea tramvaielor KT-4D din circulatie. Insa noua schema de transport public local, demarata de fostul primar Marius Stan, schema ce avea sa intre in vigoare in data de 9 mai 2016, avea sa prelungeasca activitatea acestor tramvaie si, mai mult, sa activeze o parte din cele aflate de cativa ani in conservare.

Schema de transport in ceea ce privea transportul electric local pe sine prevedea 10 trasee de tramvai din care 4 pentru cursele conventie catre combinatul siderurgic respectiv santierul naval, fapt ce a determinat ca, incepand din primavara anului 2015, sa inceapa pregatirea corespunzatoare pentru reactivarea a 15 tramvaie Tatra KT-4D.

Cele 10 trasee erau:
-1 (Conventie): Comat - Combinatul Siderurgic;
-2: Piata Centrala - Combinatul Siderurgic;
-3 (Conventie): Micro 19 - Combinatul Siderurgic;
-5 (Conventie): Micro 19 - Santierul Naval;
-6: Combinatul Siderurgic - Santierul Naval;
-7: Micro 19 - Piata Centrala;
-8: Piata Centrala - Santierul Naval;
-39: Micro 19 - Cimitir Israelit;
-42 (Conventie): Comat - Santierul Naval;

-44: Comat - Piata Centrala. 

Prin profesionalismul Sectiei Transport Electric (Sectia 3 Tramvaie), au fost activate: 1321, 1322, 1326, 1327, 1328, 1329, 1333, 1334, 1336, 1341, 1342, 1343, 1344, 1346 si 1347. In conservare ramaneau 1323, 1324, 1339, 1345, 1348 si 1349 dintre care, se intentiona reactivarea a inca doua vagoane: 1339 si 1349. Din pacate, acestea nu au mai avut sansa unei reveniri.
Declinul transportului electric, fie din cauza declinului industrial al orasului, fie din cauza unor ambitii politice prostesti a facut ca veteranii Tatra sa circule tot mai putin pe traseele ramase active:
-7 : Micro 19 - Piata Centrala;
-39: Micro 19 - Cimitir Israelit;
-44: Comat - Piata Centrala.
A doua jumatate a lunii noiembrie a acestui an marcheaza retragerea definitiva a KT-urilor din circuitul de transport public local. Ultimii veterani activi au fost: 1326, 1327, 1328, 1329, 1334 si 1341.

Acele zile ...

… si oricum ar fi, indiferent de conditii, indiferent de imprejurari, lucrurile merg inainte. Mereu inainte. Zi de zi. Ca si transportul public local. Cu bucuriile si tristetile sale… Insa mereu cu optimismul unor vremuri mai bune.

Terminale principale, terminale intermediare

Odata cu expansiunea transportului public local asigurat cu tramvaie a anilor 70-80, o parte din terminalele create au ramas active doar ca solutii de rezerva…

Extinderea si implicit dezvoltarea grupului de cartiere Micro 38/39/40 a “impins” terminalul de la “Casuta” la Comat. In dreptul Liceului Nr. 3, tramvaiele nu au mai intors decat in conditii speciale pana in anul 2017, cand a fost redeschisa linia 41 (Micro 40 – C.S.G.). Odata cu suspendarea acestei linii in luna decembrie a anului 2018, terminalul ramane o solutie de rezerva pentru tramvaiele ce se deplaseaza in nordul orasului.

 Infiintarea unitatilor industriale de pe strazile George Cosbuc si Stefan cel Mare aveau sa prelungeasca, din nou, capatul de linie al tramvaielor, de acesta data din zona Comat la Cimitirul Evreiesc. Terminalul de la Comat a ramas insa activ si serveste si astazi un singur traseu de tramvai cu vechime: 44 (ex-4) Piata Centrala – Comat precum si o forma scurta pentru traseul 39 (mai precis traseul 40: Comat – Micro 19).

La mijlocul anilor 80 , odata cu inceperea lucrarilor de consolidare efectuate la viaductul care uneste orasul de Combinatul Siderurgic, a fost infiintata bucla de intoarcere a tramvaiului pe Magistrala C.S.G. Bucla respectiva avea sa fie reactivata dupa aproape trei decenii, si tot datorita unui alt set de lucrari de mentenanta efectuate la acelasi viaduct. In anul 2016, debutul traseului 2 (Liceul Nr. 9 – Piata Centrala) a deservit pentru aproximativ doua luni acest terminal iar ulterior, lucrarile de infrastructura ce au eliminat linia de tramvai de pe strada Anghel Saligny precum si incapacitatea amplasarii unui macaz in Piata Energiei care sa asigure legatura directa a tramvaielor din strada Siderurgistilor pe strada Basarabiei, a facut ca terminalul de la marginea viaductului sa devina… ocol intermediar pentru traseele ce deservesc Piata Centrala: 7 (Micro 19 – Piata Centrala) si 44 (Comat – Piata Centrala).

          Din multitudinea de trasee operate de mijloacele de transport public local electrice pe sine, au ramas doar trei. O mare parte din infrastructura corespunzatoare si implicit a rutelor de rezerva a fost desfiintata. Cum s-a ajuns aici?! De fiecare data cand candidatii la Primarie au promis extinderea transportului electric cu troleibuze care sa inlocuiasca “batranescul tramvai”, nu s-a intamplat nimic… Doar minciuni scrise ca sa fie scrise pe fluturasii electorali. Iar rezultatele sunt pe masura: In 1992, la trei ani dupa Revolutie, aveam 25 de trasee de tramvai si 2 trasee de troleibuz. Astazi, 2019, la aproape 30 de ani dupa Revolutie, avem… 3 trasee de tramvai si 2 trasee de troleibuz.

Foto: Tatra KT-4D 1333 in terminalul de la Comat, deservind traseul 44

Modificari de week-end

Avand in vedere desfasurarea lucrarilor de infrastructura din intersectia strazilor Basarabiei cu Domneasca, lucrari ce se vor desfasura de vineri, 29 martie, ora 22:00 si pana luni, 01 aprilie, ora 04:00, circulatia mijloacelor de transport ce strabat zona mentionata va fi deviata.

Astfel, traseele de autobuz nr. 18, 19, 26, 27 si 105 vor circula pe sensul spre Parc C.F.R. pe ruta ocolitoare Str. Garii – Str. Mihai Bravu – Str. Vasile Alecsandri – Str. Domneasca iar pe sensul de deplasare spre Centru vor circula pe Str. Domneasca – Str. Episcop Melchisedec Stefanescu – Str. Mihai Bravu – Str. Garii. Circulatia va fi dirijata si supravegheata de organele de Politie. 

Traseele de troleibuz 102 si 104 nu vor circula in perioada mentionata anterior. Acestea vor fi inlocuite cu formele scurte, respectiv 101 (Micro 19 – Centru) si 103 (Tiglina III – Centru). 

Traseul 101 va respecta orarul afisat in statii si pe site-ul societatii Transurb S.A. pentru statiile ce le are in comun cu traseul 102 precum si frecventa acestuia. Vor fi 5 troleibuze cu o frecventa de 10 minute pentru intervalul orar 5:00 – 18:00 respectiv 4 troleibuze cu o frecventa de 13 minute in intervalul orar 18:00 – 22:30.

Traseul 103 va respecta plecarile traseului 104 din terminalul Tiglina III (Cimitir Sf. Lazar) precum si graficele afisate in statiile ce le are in comun cu acest traseu. Plecarile din Centru se vor realiza dupa un grafic ce va fi amplasat in statia mentionata precum si pe site-ul societatii de transport public local. De asemenea, in toate statiile de pe retur, se vor amplasa graficele corespunzatoare, cu orele de sosire ale traseului 103. Frecventa ramane neschimbata – traseul va fi deservit de un troleibuz ce va asigura o cursa (tur + retur) in 36 minute.

… treburi_facute_la_jumate @Galati.com…

Titlul acestui articol nu reprezinta promovarea vre-unui site ci reflecta si face trimitere – in mod ironic – la multitudinea de lucrari incepute si nefinalizate in cadrul urbei noastre.

Respectand tematica acestui blog, vom viza transportul public local, mai concret episodul cu adaposturile de statii.

Suntem la a treia incercare in ceea ce priveste formatul acestor adaposturi… Probabil ca o parte dintre dvs. isi mai aminteste de prima serie, cea cu reclame luminoase in laterale precum si cea de-a doua, cu geamuri transparente… Nu am fi ajuns la a treia incercare daca s-ar fi luat in calcul, in prima etapa a proiectarii, si gradul de civilizatie al unor calatori…

Acum, iata-ne in sfarsit ajunsi la o varianta care pare apreciata de majoritatea calatorilor: adaposturi autocolantate cu programul de transport specific statiei respective, itinerariile traseelor ce tranziteaza statia, harta de transport public local precum si imagini vechi si noi din cadrul orasului nostru.

Sa incepem cu partea frumoasa… Din primvara acestui an si pana in prezent, peste o treime din numarul de statii din oras a primit adaposturi noi iar altele, beneficiind de adaposturi cu geamuri din sticla, au fost reparate si autocolantate corespunzator. Se intentioneaza pe parcursul lunilor urmatoare, modernizarea si amplasarea de materiale informative in toate statiile deservite de transportul public local de calatori.

Un aspect mai putin placut este acela ca unele statii sunt amplasate in locatii ce ar fi trebuit pregatite corespunzator pentru ca pasagerii sa astepte in mod decent mijloacele de transport dorite. Sunt statii amplasate pe pamant sau pe terasament brazdat de gropi, de multe ori mustind de apa sau noroi. Ca sa ajungi la ele este o aventura nefericita. Da, sunt frumoase dar degeaba daca nu isi pot indeplini scopul.

Mai jos, un astfel de exemplu, asemenea unui strop de culoare intr-un cadru anost… Ce-ar fi fost daca in dreptul statiei respective, intre carosabil si adapost s-ar fi turnat un strat subtire de ciment sau asfalt?... 

În urmă cu 30 de ani...

Galaţi, strada Brăilei, în apropiere de Ultimul Leu... Anul 1987. Blocuri recent construite, spaţii verzi, drumuri asfaltate şi trafic aerisit.

În ceea ce priveşte transportul public local, se continuă achiziţia autobuzelor articulate, model DAC 117, achiziţie începută din anul 1980 precum şi amplasarea buteliilor cu gaz metan pe caroseria acestora: 3 butelii pentru autobuzele articulate, 2 pentru cele simple.

Fotografia aparţine Arhivei Stanescu. Multumesc pentru acceptul publicării!

Îmbunătăţiri

Printre măsurile luate de personalul Autobazei 1 în ceea ce priveşte confortul călătorilor se numără verificarea şi întreţinerea corespunzătoare a saloanelor mijloacelor de transport în comun.

În ceea ce priveşte sezonul de iarnă, instalaţiile de încălzire au fost verificate în timp util şi acolo unde a fost cazul, s-au făcut reparaţii şi s-au achiziţionat piese şi echipamente noi. La acestea se adaugă şi reparaţiile curente: verificarea şi schimbarea sistemelor de iluminare, curăţarea, repararea sau înlocuirea – după caz a – elementelor afectate de uzură sau de comportamentul necivilizat al unor călători, verificări şi reparaţii la sistemele de acţionare ale uşilor precum şi „primenirea” banchetelor...

     Cu ocazia ultimului R.C., 629 (GL-61-PMG) a devenit primul autobuz MAZ 203 care a primit invelitori din vinilin, mult mai uşor de întreţinut şi totodată mult mai rezistente decât cele din material textil. Sperăm ca acestea să se bucure de mai multă apreciere din partea călătorilor:

Poveşti de noapte

Conform graficelor... până aproape de începutul unei alte zile, indiferent de trafic...

Grafice noi pentru staţii şi terminale

Odată cu aprobarea noului program de transport public local de către Primăria Municipiului Galaţi, S.C. Transurb S.A. amplasează în staţii şi terminale, graficele aferente traseelor gestionate.

Pentru început, s-a acordat prioritate zonelor cu grad de informare redus – acolo unde nu există cabine pentru achiziţionarea biletelor sau abonamentelor precum şi pe tronsoanele străbătute de un număr redus de trasee. Se intenţionează ca până la jumătatea lunii noiembrie, toate staţiile şi terminalele din oraş să aibă afişate informaţii clare şi cât mai exacte în privinţa orarelor ce trebuiesc respectate de autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele societăţii noastre de transport local.

Vineri s-au amplasat graficele corespunzătoare traseului 23 pentru Auchan:

… precum şi graficele traseelor 10, 17 şi 27 pentru cartierul Dimitrie Cantemir:

Mereu, la datorie

Pe strada “Magistrala C.S.G.”, pregătiţi pentru orele de vârf:

După 36 de ani

Anul 1980… o perioadă în care reţeaua de transport local gălăţean (pe atunci gestionată de I.J.T.L.) se afla în plină dezvoltare şi totodată modernizare. Punctul maxim al acestei “expansiuni” avea să fie atins în 1986.

Pe harta de mai jos, inginerii care au lucrat la I.J.T.L., au trasat cu negru liniile de tramvai funcţionale în anul 1980 iar cu verde, pe cele de autobuz. Oare acea culoare neagră cu care au fost marcate itinerariile de transport electric avea să prevestească declinul acestora?! Iar culoarea verde, să ne anunţe că autobuzele urmau să devină principala formă de transport gălăţean?!

Se ştie că până în anul 1980, la Galaţi, tramvaiul a fost baza. Pe urmă, atât rutele motorizatelor cât şi cele deţinute de electrice au fost extinse. Tramvaiele au continuat să domine circuitul urban: în 1986 aveam 28 de trasee de tramvai şi 23 de autobuz.

Din 1986 şi până în 1989 a existat perioada de stagnare. Liderii “epocii de aur” aveau în vedere pentru Galaţi un proiect mai vechi, rămas în vârf de băţ din 1985: introducerea troleibuzului. Evenimentul avea să se întâmple la data de 20 august 1989 (pe linia 101 : Micro 19 – Centru, cu 7 troleibuze DAC 117).

Nu ştim ce-ar fi urmat în privinţa transportului local dacă n-ar fi venit “Revoluţia”; cert este că planurile existente pentru reţeaua de troleibuz s-au stins după 1992 (din acel an şi până în prezent am rămas cu aceleaşi 2 trasee de troleibuz). Despre tramvaiele se spune că ar mai fi avut o şansă: linia Galaţi – Brăila, un alt proiect răpus de incapacitatea, indiferenţa şi egoismul idioţilor care s-au trezit peste noapte la cârma oraşului.

Nu zic că s-a circulat bine cu maşinile I.J.T.L.-ului în “epoca de aur” fiindcă… nu s-a circulat bine deloc! Iar astăzi însă, deşi avem oameni cu principii constructive, cu planuri şi propuneri logice, eficiente, ne încurcăm din nou în culorile politice, ne dăm unul altuia cu stângul în dreptul şi astfel continuăm să rămânem un oraş incapabil de dezvoltare.

A.C.-ul: între propunere şi alternativă

De două săptămâni ne confruntăm cu temperaturi tropicale şi implicit cu indici de disconfort termic. O călătorie cu mijloacele de transport în comun este un veritabil test de anduranţă având în vedere faptul că în saloanele acestora, temperatura şi umiditatea înregistrează valori mult mai mari decât în mediul liber.

Din păcate, nu există sistem de aer condiţionat în autobuzele, troleibuzele sau tramvaiele cu care ne deplasăm în prezent dar se are în vedere faptul ca, la următoarele achiziţii, mijloacele de transport să fie echipate cu astfel de dispozitive. Mulţi călători se întreabă de ce Transurb-ul a optat pentru achiziţia de S.H.-uri... E simplu: acesta a trebuit să aleaga cea mai bună soluţie având în vedere fondurile primite şi totodată necesarul de maşini care să susţină desfăşurarea activităţii sale. Vă amintesc că Primăria n-a considerat până acum transportul local un serviciu în care să investească pentru rezultate pozitive. În epoca de aur, se reparau mijloace de transport prin „importul pieselor şi echipamentelor de la cele casate” iar acum, avem echipe de profesionişti care caută ca din puţinul disponibil să facă fapte mari – şi anume să trimită zilnic, la trasee, autobuze, troleibuze şi tramvaie pregătite corespunzător pentru serviciul călătorilor.

Vă amintiţi de autobuzele DAC şi ROCAR, producţie autohtonă? Nu v-aţi văitat de căldură nici măcar atunci când a fost îngrămădeala specifică orelor de vârf, stimaţi călători. Şi stim de ce: majoritatea geamurilor din saloanele mijloacelor de transport aveau deschidere largă. Dar uzina ROCAR nu mai există... Am lăsat-o să se prăbuşească, noi, naţie de inconştienţi tăcuţi dar cu pretenţii. Iar acum trebuie să ne mulţumim cu importuri – noi sau S.H. – care să fie cât mai apropiate de cerinţele noastre.

„Dinastia de foc” a început cu DAB-urile daneze, în 2007. Au fost autobuze trainice, comode, sigure dar... saune în sezonul estival. Apoi au venit MAZ-urile, mult mai aerisite însă... nu la fel de aerisite precum DAC-urile „strămoşeşti”. Următoarele achiziţii au fost olandeze: Den Oudsten B96, Berkhof SB 250... şi ele zgârcite în privinţa A.C.-ului. Iar din această primăvară mai avem Wright Commander-urile: fâşneţe în trafic, muncitoare, elegante, eficiente... dar sufocante pe timp de caniculă.

„Olandezele” au primit geamuri cu deschidere laterală... câte două pe fiecare parte – măsură locală – însă nu e suficient. Depinde de serviciul de transporturi din Primarie, de optica precum şi de interesul acestuia vis-a-vis de necesităţile călătorilor. In prezent se fac eforturi pentru dotarea mijloacelor de transport cu sisteme de aer conditionat chiar daca acest proces este costisitor.

Amintiri dintr-o generatie apusa: iată salonul „ventilat” al unui DAC 112:

Etape de informare

Procesul de deservire al rutelor gestionate de societatea noastră de transport local se află într-o continuă schimbare: propunerile publicului sunt prioritare în şedinţele desfăşurate între Transurb S.A. şi Serviciul Transporturi al Primăriei.

S-a plecat de la un “program platformă” care a “suferit” până acum, câteva schimbări majore şi care va mai “suferi” şi altele. Important este să asigurăm eficienţa, să implementăm schimbările necesare pentru o activitate benefică atât din punctul de vedere al posibilităţilor ce le poate furniza operatorul de transport cât şi al călătorilor care apelează la serviciile acestuia.

Următoarea etapă – după menţionarea şi promovarea traseelor pe care activează Transurb-ul – este informarea publicului asupra orelor la care mijloacele de transport ajung în staţiile stabilite: deocamdată, s-au amplasat graficele specifice traseelor care străbat segmentul “Regiment 11 Siret – Prelungirea Coşbuc” precum şi graficele traseului 28, pe tot itinerariul parcurs.

Urmează să ne familiarizăm şi cu orarele altor rute, în cel mai scurt timp posibil.

Time-out

În cursul acestei amieze - în dreptul Catedralei - la trecerea unui troleibuz, reţeaua de alimentare a cedat din console. S-a intervenit cu promptitudine şi eficienţă – pe de o parte, echipa de la „Fir-contact” a rezolvat problema cât mai repede cu putinţă, pe de altă parte, cei de la „Rutieră” au dirijat traficul astfel încât să nu aibă loc incidente neplăcute.

Întârzierile din grafice, cauzate de incapacitatea de funcţionare a troleibuzelor, au fost acoperite cu autobuze. Continuăm s-aşteptăm cu nerăbdare achiziţia fondurilor necesare pentru modernizarea şi extinderea reţelei pentru transportul electric; profesioniştii Transurb-ului sunt pregătiţi.