Ultima zi a traseelor 6 şi 8

Din păcate, a venit momentul în care trebuie să ne despărţim de două dintre cele mai vechi trasee de tramvai: 6 (Poarta Est C.S.G. – Bazinul Nou) şi 8 (Piaţa Centrală – Bazinul Nou).

Atât 6 cât şi 8 au fost înfiinţate odată cu extinderea liniei de tramvai către zona portuară şi implicit trecerea de la ecartamentul îngust, de 1000 mm la cel de 1435 mm. Se întâmpla în urmă cu mai bine de 45 de ani!

Primele tramvaie care au deservit aceste trasee au fost Tatrele T3R, achiziţionate în trei loturi în prima jumătate a anilor 70.

Anul 1978, foto Olle Nevenius în capătul recent înfiinţat din dreptul Bazinului Nou:

Orice poveste are un început, un punct culminant şi fireşte, o încheiere. În cazul tramvaielor gălăţene, începutul a fost răsunător! Galaţiul a fost al patrulea oraş din România care a beneficiat de servicii de transport public local cu tramvaie. Se întâmpla în prima jumătate a anilor 1900. Până la sfârşitul anilor 60 au fost extinderi reconfigurări şi reparaţii. Apoi, odată cu darea în folosinţă a Combinatului Siderurgic precum şi extinderea fabricilor şi uzinelor din oraş, reţeaua de tramvai a cunoscut un avânt impresionant. Anii 1970 – 1985 au reprezentat punctul culminant al acestei expansiuni.  

 Declinul avea să se producă în primii ani post-decembrişti însă efectele urmau să fie simţite ceva mai târziu. Primele simptome: linia de tramvai dintre Palatul Navigaţiei şi Gara C.F.R., apoi legătura între cele două Porţi ale C.S.G.-ului. A urmat bulevardul George Coşbuc, pe segmentul cuprins între strada Basarabiei şi bulevardul Henri Coandă... strada Bucovinei...strada Traian, pe segmentul cuprins între Baia Comunală şi Bariera Traian... terminalul din Bariera Traian şi strada Al. Macelaru... strada Anghel Saligny... strada Tecuci...

Şi aşa aveam să ajungem în primăvara anului 2016, cu doar 10 trasee de tramvai: 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 39, 42 şi 44.

Traseul 2 a fost primul la care s-a renunţat. Iar acum a venit rândul lui 6 şi lui 8.

Cum s-a ajuns aici? Zonele industriale care în trecut erau active, astăzi abia mai trăiesc. Nu are rost să vorbim despre fabricile de pe Calea Prutului, cele de pe bulevardul George Coşbuc sau faptul că C.S.G.-ul anilor 70 a ajuns doar o umbră tristă şi bătrână.

Galaţiul pierde, pe zi ce trece, din aura sa productivă. Iar tramvaiele care duceau angajaţii spre locurile lor de muncă au ajuns să circule aproape goale spre zonele tot mai părăsite, condamnate de nepăsarea celor care ne conduc. Iată cum a ajuns să se încheie povestea traseelor 6 şi 8...

Anul 1993, foto realizată de Richard Lomas în terminalul din Bazinul Nou:

Anul 2015, foto realizată de Frederik Buchleitner în aceeaşi locaţie:

Spuneam că Tatrele T3R au fost primele tramvaie care au deservit liniile 6 şi 8. Astăzi, „turul de onoare” a revenit tot Tatrelor, însă model KT-4D.

La prânz, cu 1327 la linia 6:

Ultimul erou al liniei 8 a fost 1326. Iar pentru linia 6: 1333 şi 1343.

         Noi ne stabilim destinul. Şi prin activitatea noastră de zi cu zi, prin modul în care înţelegem viaţa, eficienţa muncii în echipă, respectul pentru cei din jur care ne susţin şi au încredere în noi, putem înfăptui poveşti frumoase la fel de bine cum putem sfârşi altele care ar fi putut să-şi păstreze farmecul şi strălucirea...

Dorel şi patronul cel hămesit

„La noi ca la nimeni în Europa”, zice şoferul care a avut posibilitatea de a vizita o mare parte dintre ţările civilizate de pe continentul nostru, atunci când observă (pentru a câta oară?!) lucrări febrile de infrastructură, ziua în amiaza mare!

Intuiesc deja întrebarea celor care au văzut „vestul”: De ce nu se lucrează noaptea?!

Vă ofer două răspunsuri:

-„pe lumină”, la orele de vârf, tot gălăţeanul vede că... „există cineva care să justifice voturile acordate cu ceva timp în urmă”. Desigur, un plus de imagine nu strică...;

-noaptea ar însemna sporuri pentru muncitori, sporuri pe care patronul preferă să le păstreze pentru... alte activităţi (mai mult sau mai puţin personale).

Interesul unora afectează activitatea altora... Iată un exemplu clasic „datând” din cursul acestei dimineţi, de pe strada Domnească; e vorba de o minunăţie de lucrare pe  sensul unic pe care mijloacele de transport care deservesc traseele 102 şi 104 trebuie s-o evite... Manevre, nervi, răbdare fortuită; welcome to Galaţi.

Schimbare de plan

În urma plângerilor efectuate de călători, plângeri care, majoritatea, s-au concentrat după intervenţiile ample ale personalului de la Control Trafic featuring Jandarmeria, conducerea Transurb-ului a decis, pe la mijlocul lui 2011, postarea de noi gherete în staţiile mijloacelor de transport. Câteva exemple... Ghereta de la Bănci, cea din faţa Muzeului de Artă, cea de la Spitalul Judeţean... Nici acum acestea nu s-au integrat în circuitul de distribuţie al biletelor/abonamentelor fiindcă o nouă idee, mult mai practică din punct de vedere a rentabilităţii economice a societăţii de transport local a fost aceea de a „trece” serviciul de eliberare a biletelor în grija şoferilor.

Aşadar, mergând după principiul multifuncţional al prezentului şi anume acela în care salariatul cel mai bun este cel care poate face cât mai multe lucruri deodată, gheretele rămân fără stăpân iar călătorii presează şoferii aducându-le astfel un plus de stres. Au apărut deja, pe geamurile cabinelor mijloacelor de transport afişe care roagă călătorii să cumpere bilete de la conducătorul auto doar la urcarea în staţii, tocmai pentru a nu distrage atenţia acestuia pe parcursul călătoriei...

Viitorul vorbeşte – deocamdată indirect – despre o nouă măsură, şi anume aceea de amplasare a unor automate de bilete în saloanele mijloacelor de transport. Până atunci însă, şoferii care rulează la traseele cu flux mare de călători continuă să jongleze cu... stresul şi atenţia distributivă iar gheretele... dacă tot nu vor mai fi folosite, ar trebui retrase din staţii şi fie păstrate pentru utilizări/înlocuiri ulterioare, fie vândute (cei de la panificaţie ar avea mare succes cu ele). Cert este că dacă aceste... „cutii” continuă să şadă inutil în dreptul staţiilor, lipsa de cultură a unora îşi va spune, mai devreme sau mai târziu, cuvântul. În acest sens, dau ca exemplu incidentul de săptămâna trecută când cabina telefonică din staţia Romtelecom (Bănci) fusese împinsă şi sprijinită peste ghereta de bilete.

În Gară, la capătul lui 36

Mai precis, acolo unde întorcea, cândva, tramvaiul. Puţini gălăţeni îşi mai amintesc de anii din urmă, când liniile din gară fremătau de tramvaie... S-a intenţionat deschiderea liniei 37 (Micro 19 – Gara C.F.R.) care, deşi a primit aprobare, a fost considerată, în cele din urmă, nerentabilă, iar plăcuţele informative din fiecare staţie au fost... desfiinţate.

În anii trecuţi s-au schimbat plăcuţele corespunzătoare staţiilor mijloacelor de transport local; printre acestea, pe unul dintre stâlpii din bucla de întoarcere a tramvaielor a reapărut traseul 36. Doar cu... cifrele fiindcă, se ştie, 36 e deservit la ora actuală de midibuze care opresc în faţa Gării, ca şi celelalte mijloace de transport... consumatoare de motorină şi dotate cu anvelope. Apariţia plăcuţei a ridicat ceva semne de întrebare...

Pe urmă, bălăriile care acoperiseră în cursul verii trecute bucla de întoarcere au fost dintr-odată retezate... Acum se văd din nou liniile de tramvai, ce-i drept, ruginite şi încă acoperite de mâlul adus de ploi.

Se intenţionează oare reintroducerea tramvaiului în gară? Dacă nu la 36, poate la un nou traseu...?

Când midibuzul se crede tramvai

Rentabilitatea precum şi fitilele politice au scos, deocamdată, din joc, tramvaiele care alergau pe traseul 36. Astăzi, linia e deservită de midibuze, asta după ce, la acest traseu s-au plimbat şi MAZ-uri, şi DAB-uri, şi DAF-uri...

Mai jos, o fotografie realizată (tot) la Comat, cu EEL la 36 şi 1265 la 39... Aşa, ca-ntre prieteni.

Traseul 16 – o nouă propunere

 După cum s-a observat de când a fost dat în folosinţă şi până la începerea lucrărilor ISPA de lângă IVAS, traseul 16, în formatul ales, nu s-a bucurat de un număr prea mare de călători. E drept, această rută a luat naştere ca urmare a propunerilor primite la sediul regiei noastre de transport în comun dar itinerariul n-a fost unul care să justifice raportul principal dintre încasări şi consumul de motorină.

Prin urmare, la o primă analiză, ajungem la concluzia că zona „privată” de operatorii de transport din urbea noastră (privaţi sau „de stat”) este cea cuprinsă între Trecere Bac şi strada Brăilei. Dat fiind:

-fluxul de mijloace de transport;

-fluxul de călători;

-acoperirea zonelor de interes funcţie de frecvenţă;

-consumul de carburant;

-numărul de persoane care vin... „de peste Dunăre” la noi în oraş şi implicit, locaţiile vizate de acestea,

ajungem la concluzia că ruta cea mai bună pentru traseul 16 ar fi o legătură între cartierul Dimitrie Cantemir şi Trecere Bac cu deplasare pe bulevardul Oţelarilor şi strada Stadionului şi, de asemenea, cu intrare la Real şi Selgros.

Fireşte aici naşte întrebarea logică „De ce aşa?”. Să vedem ce păreri am cules până acum, păreri care să justifice această propunere:

-majoritatea precupeţilor de la Zaclău (precum şi din zonele învecinate) preferă, pentru vânzarea produselor sau pentru cumpărături necesare, „de la oraş”, două zone: Piaţa Ţiglina şi Pieţele din Micro 19, 20, unde produsele se bucură de preţuri mult mai bune decât în Piaţa Centrală;

-suplinirea transportului în comun în cartierele 19 şi 20, pe porţiunea pe care, în prezent activează doar linia 10, cu o frecvenţă destul de nefericită;

-asigurarea legăturii dintre locuitorii cartierului Cantemir şi principalele supermarket-uri/hypermarket-uri din vecinătate (Billa 1, Kaufland, Real, Selgros);

-asigurarea transportului unor elevi din cartierele Micro 19 şi 20 spre unităţile de învăţământ din Ţiglina I precum şi din Complexul Francezi (ruta este foarte apropiată de aceste unităţi şi ar decongestiona organigrama actuală a repartiţei autobuzelor pe rutele deja existente);

-acoperirea zonei de „eficienţă” pe care a avut-o traseul 23 (singura care nu a avut de suferit – propriu-zis, ca statistică – din cauza graficului liniei private 84. Deşi pe porţiunea amintită, cele două linii erau suprapuse);

-propunerea prevede, de asemenea, utilizarea acestui traseu între orele 6:00 şi 18:30, când traficul de călători este optim.

Poate că o nouă organizare a lui 16 ar aduce un plus de câştig Transurb-ului şi implicit, celor care apelează la serviciile sale.   

*foto: pe vremea când 16 era activ şi deservit de Isuzu-uri şi Prestij-uri...

8 barat

În prezent, traseul 8 are două forme: cel deservit de tramavaie, între Piaţa Centrală şi Bazinul Nou precum şi forma scurtă, deservită de midibuze, între Piaţa Centrală şi Piaţa Agro-Dunărea. Forma scurtă se numeşte... opt barat.

Alte măsuri privitoare la... siguranţa rezervoarelor

Desigur, tot în privinţa MAZ-urilor 203.

La 626, (GL-77-PMG), sigiliul a fost fixat în afara capacului de acces la rezervor pentru a se înlătura orice cârcoteli. Iată o fotografie justificatoare.