Transurb S.A. : aprinde farurile!

De astazi, 17 martie, mijloacele de transport gestionate de societatea Transurb S.A. deservesc calatorii urbei noastre dupa programul zilelor de sambata, duminica si a celor considerate a fi Sarbatori Legale. Facand haz de necaz, cei de la Transurb probabil au ales sa sarbatoreasca virsul Corona prin reducerea numarului de capacitati de transport de pe trasee. 

Pe data de 16 martie, societatea de transport Transurb S.A. a facut cunoscuta aceasta decizie pe site-ul ei: 

...argumentand-o prin faptul ca unitatile de invatamant sunt inchise si prin urmare calatorii sunt putini... Intreb si eu acum, avand in vedere ca la Transurb lucreaza oameni care au vizitat atat orase din Romania cat si din strainatate si au vazut ce inseamna un transport civilizat: ce inseamna calatori putini in opinia dumnealor?! Cumva grad de umplere al mijlocului de transport public local de sub 70%?! Ca asta se tot ofera, din vremurile Epocii de Aur, pe cand se facea reducere la carburanti si pana in prezent, cand autobuzele circula aglomerate! Sa va intreb de ce la traseul 12 circula Karsane si oamenii se calca in picioare inca de la plecarea de la capatul de linie din Piata Centrala?! Nu cred ca in strainatate se merge pe acest principiu si nici in alte orase din Romania!

Pe urma... Galati-ul este unul dintre orasele unde au fost depistate cazuri de Covid 19. S-a facut si se face campanie despre cum sa ne ferim de acest virus. Bine inteles, unii cetateni s-au dovedit din nou solidari cu indiferenta (ca si prostia trebuie sa traiasca si sa fie promovata...) si profitand probabil de faptul ca Vulpita si Viorel nu apar de la 9 a.m. pe micile ecrane, au iesit la plimbare sa ia pulsul orasului, asa cum o fac, din rutina, aproape zi de zi, dimineata de dimineata. 

Daca s-ar fi facut monitorizari asupra fluxului de calatori si ar fi existat interes asupra acestui aspect (inainte se faceau astfel de monitorizari fiindca existau... alti oameni la I.J.T.L./R.A.T.U./Transurb ) precum si daca ar fi existat un MINIM DE RESPONSABILITATE SI RESPECT FATA DE CALATORI, conform regulilor stabilite de medici, mijloacele de transport n-ar trebui sa circule aglomerate ci cat mai aerisite cu putinta! Sau se fac cumva economii pentru... alte scopuri si nu stim noi, galatenii?!!

Cu siguranta ca parerile sunt impartite si dincolo de acestea, vor exista idei sincere, ale celor deschisi la minte si idei prefabricate, ale celor spalati pe creier care indiferent de situatie, raman loiali in promovarea partidelor si implicit a intereselor politice. Dar sa vedem lucrurile in felul urmator: daca unii calatori nu sunt constienti asupra unor riscuri pe care si le asuma in mod gratuit (ma refer aici la... plimbaretii fara scop), pentru prostia lor nu trebuie sa plateasca oameni nevinovati care merg la munca pentru a asigura strictul necesar unei societati (asistente, brutari, transportatori...) si nici familii sau rude... 

Daca ai profesionisti, foloseste-i, Transurb S.A.! Si revino macar la programul normal pentru zilele de luni - vineri! Am aici familie si prieteni care nu apeleaza zilnic la serviciile pe care le oferi dar mi-as dori ca atunci cand unul dintre acestia urca, din necesitate, intr-unul din mijloacele de transport public local, sa ajunga sanatosi acasa!

Mai jos, o fotografie care nu-mi apartine dar care justifica afirmatiile pe care le-am formulat:

  

MRR, cel bun la toate

În cursul activității pe care a prestat-o pentru regia noastră de transport local, midibuzul Prestij MRR a făcut de toate… De la activitatea cursivă implicând deservirea traseelor locale precum și a Curselor Convenție la tot felul de excepții precum rute deviate, servicii de susținere pentru tramvaie și chiar… casă de bilete!

Fotografiile pe care le postez mai jos le-am realizat în vara anului 2009, în terminalul din Micro 19, pe când se modificau peroanele și se moderniza punctul de vânzare a biletelor/abonamentelor…

 



Petiţie pentru... civilizaţie

Gratuităţile oferite pensionarilor de Primărie sunt binevenite însă modul de obţinere a aruncat Transurb-ul în haos.

Aşa cum era şi de aşteptat, haosul de la punctele de distribuţie ale biletelor Transurb se anunţă de lungă durată şi toţi cei care apelează la serviciile principalului nostru operator de transport au de suferit:

-pensionarii, care şi-au făcut datoria către societate şi acum sunt răsplătiţi de aceasta cu... aceleaşi cozi interminabile la care au stat şi-n tinereţe;

-elevii, studenţii precum şi alţi cetăţeni, aşteaptă să-şi achiziţioneze abonamentele dar nu au deocamdată nici o şansă din cauza pensionarilor;

-călătorii ocazionali, care doresc să cumpere măcar un bilet şi sunt nevoiţi să-l ceară de la conducătorii mijloacelor de transport. Din cele văzute şi implicit auzite până acum, chiar şi între orele de vârf şoferii au de eliberat destule bilete, fapt ce produce uneori întârzieri în grafice şi totodată un plus substanţial de stres.

Am formulat următoarea petiţie (http://www.yousign.org/ro/Facilitati-pentru-pensionari-in-vederea-obtinerii-biletelor-gratuite-t-24535) în speranţa că brambureala prezentă îşi va găsi o rezolvare corespunzătoare, în urma căreia atât gălăţenii cât şi vizitatorii care vin în urbea noastră şi apelează la serviciile Transurb-ului să fie mulţumiţi.

Semnaţi şi haideţi să luăm atitudine!

Debut de primăvară ca-n epoca de aur

Pensionarii vor primi, lunar, un număr de maxim 30 de bilete gratuite pentru a se deplasa în cadrul urbei noastre. Hotărârea, decisă şi aprobată de Primărie, a intrat în vigoare de la 1 martie.

E OK, cel puţin acesta este răspunsul meu la o analiză mai amănunţită, care pune în balanţă atât tinerii şi adulţii care apelează la mijloacele de transport local atunci când au nevoie cât şi bătrânii care au chef de plimbare şi, pe deasupra, mai sunt şi certaţi cu igiena.

Cozile pe care le-am văzut în primele două zile ale acestei luni şi care mi-au amintit de lungile aşteptări la pâine, lapte, unt sau ulei din anii comunismului au produs haos în organizarea transportului nostru local. Elevii, studenţii şi salariaţii instituţiilor care ÎNCĂ mai continuă să mişte în urbea noastră n-au apucat să plătească pentru abonamentele lor...

Mereu am respectat şi voi continua să respect oamenii care şi-au încheiat îndatoririle faţă de societate. Ei au împins, aşa cum au putut, chinuita noastră economie. Ei s-au achitat de datoria lor faţă de stat. Aş fi apreciat însă să-i vad puţin mai organizaţi... Si, de asemenea, aş fi apreciat şi dacă Primaria ar fi găsit o altă soluţie pentru livrarea acestor bilete, dat fiind faptul că vălmăşeala de acum era uşor de anticipat... Aşa va fi oare la inceputul fiecărei luni sau al fiecărui trimestru?

Foto 1: punctul de distribuţie al regiei noastre de transport local din Micro 39:

Foto 2: I.T. 10...

Foto 3: în zona „Bănci”:

Riscuri inutile

Gata, a căzut „mica afacere” cu bilete utilizate de călători şi predate, mai apoi, şoferilor care conduc... orice în afară de MAZ-uri. S-a „înţepat” conducerea şi asta fiindcă – din câte se zice – s-au apucat călătorii să sune la sediu şi să reclame faptul că au primit bilete uzate. Deh, cunosc povestea şi, din punctul meu de vedere, îi înţeleg atât pe şoferi cât şi pe călători. Fără supărare... Motivele care mă determină să fiu imparţial în această poveste au fost prezentate în două postări anterioare şi, prin urmare, n-are rost să le repet.

Dar, ceea ce voi sublinia din nou, va fi riscul inutil pe care mulţi călători şi-l asumă atunci când nu perforează/nu cumpără biletele de transport. În cazul în care nu ştiaţi, la autobuzele şi troleibuzele MAZ, perforatoarele pot fi blocate din timp. Aşadar, nu riscaţi!

Pentru a se evita frauda din... ambele părţi, conducerea a stabilit ca orientarea perforatoarelor mecanice cu care sunt dotate mijloacele de transport să fie schimbată în fiecare zi, la intrarea în tură. Aşadar, metoda aceea veche, „implementată” de şcoleri şi mai apoi de liceeni şi studenţi, nu mai dă roade. Vremurile vechi s-au dus... E timpul să ne schimbăm mentalitatea. Chiar trebuie să ştim mereu de frica angajaţilor de la Control Trafic şi a Jandarmeriei pentru a fi fair-play în această societate?! Chiar... altfel nu se poate?!

Razia de joi

La orele după-amiezei, echipele de la Control Trafic ale Transurb-ului susţinute de Jandarmerie au efectuat o nouă razie în mijloacele de transport care urcau spre Micro 19. Şi de această dată, bătrânul Rocar TZG a transportat efectivul „vânătoresc” şi a servit de... „birou mobil pentru înmânarea amenzilor”.

Controlul a fost rapid, doamnele şi domnii însărcinaţi cu misiunea de a verifica pasagerii mijloacelor de transport au dat dovadă de răbdare şi politeţe. Mijloacele de transport n-au avut întârzieri în grafic deşi, atunci când am ajuns la punctul de control, în faţa autobuzului în care mă aflam mai erau trase încă două plus un troleibuz.

Nu ştiu dacă se efectuează controale în ţările civilizate din Vest... La noi, în umila noastră urbe, am ajuns la concluzia că omul îşi respectă atribuţiile de călător numai de teama unei posibile amenzi. În altă ordine de idei, ne păstrăm... „apucăturile barbare” cu iz de comoditate teribilistă.

Citeam, zilele trecute, un articol dintr-un ziar local (iată link-ul:  http://www.antidotul.ro/68435/hingherii-transurb-cei-mai-mizerabili-dintre-bugetari.html ), un articol care, sincer să fiu, mi-a displăcut: controlorii trebuie să-şi facă meseria, fie că ne place sau nu fiindcă, într-un oraş în care respectul faţă de transportul în comun lasă mult de dorit din partea călătorilor, trebuie să existe un... stăvilar care să îndrepte lucrurile.

Biletele de la şoferi – 1.5 lei călătoria

Indiferent de unde aţi achiziţiona biletele pentru transportul local (chioşc sau şofer), preţul a devenit, de la 1 septembrie, aceelaşi: 1.5 lei. Biletele verzui, de 2 lei, seria B, au fost retrase iar în locul lor au intrat cele cu „parafa” Transurb.

Plată cu cardul BRD

BRD s-a implicat să monteze automate pentru plata biletelor Transurb... Idee nouă şi totodată destul de... bizară; în seara asta, un pensionar se chinuia să întroducă biletul în „cutioara BRD” şi a sfârşit printr-o izbucnire nervoasă atunci când a văzut că aceasta nu „ţiuie” şi nu „perforează corespunzător”...

Noua idee a fost deocamdată implementată în saloanele a trei autobuze MAZ (607, 608 şi 617) urmând să se concretizeze şi asupra celorlalţi colegi de lot. Sunt două aparate în fiecare salon, unul în zona median frontală, celălalt, în zona median posterioară.

Mai multe informaţii găsiţi într-unul din articolele oferite de cotidianul local „Viaţa Liberă”: http://www.viata-libera.ro/articol-Bilete_cu_cardul_in_autobuzele_Transurb_2.html

Ofer, în închierea acestei postări, o fotografie pe care am realizat-o unuia dintre noilor aparate de validare a călătoriei, aparţinând BRD:

Confuzii privitoare la preţul biletelor

S-a spus, din surse oficiale, că se vor achiziţiona bilete de la şoferi cu preţul de un leu juma’... Ceea ce nu s-a precizat însă este că această măsură va intra în vigoare de la 1 septembrie iar oamenii, informaţi pe jumătate, au început să se certe cu conducătorii mijloacelor de transport.

Repet, a avut loc o informare necorespunzătoare a publicului. În concluzie, bilete la un preţ de 1.5 lei se vor achiziţiona din mijloacele de transport începând cu 1 septembrie.

Eşec în miezul zilei

Conducerea Transurb-ului a introdus, cu ceva timp în urmă, o facilitate pentru călători: achiziţionarea biletelor de la şofer, la preţul de 2 lei. OK, am mai scris despre asta... Dar iată că apar şi situaţii nefavorabile care ar putea deveni total nefericite pentru călători în caz de control: ce se întâmplă dacă te urci în autobuz, într-o staţie în care nu există punct de distribuţie a biletelor şi înmânezi o bancnotă de 10 lei şoferului, pentru a-ţi oferi un bilet?! Vă zic eu: riscaţi amendă!

O să izbucniţi, la adăpostul corectitudinii, „cum naiba să plătesc pentru ceva injust?!”... Iar eu am să vă relatez despre un caz pe care îl voi rezuma în câteva fraze:  seară, în jurul orelor 20; o femeie se urcă în staţia „de la Judeţean” şi întinde o bancnotă de 10 şoferului pentru a primi bilet. Rahat, „stăpânul volanului” n-are alde Iorga şi Enescu... Aşadar, banul revine la posesor iar riscul e suporat atât de cel care a avut intenţia cât şi de cel care nu i-a putut-o onora. Am asistat, zilele trecute, la o astfel de... nesincronizare; dacă se urcă vre-un chefliu care vrea să-şi achite călătoria c-o bancnotă... eminesciană?! Cine va ţine cont de intenţia sa?!

Biletele Transurb

Am mai discutat despre ele, revin doar cu două fotografii dintre care, prima, reprezintă biletul clasic, pe care îl cumpărăm de la chioşcuri la preţul de 1.5 lei iar a doua, biletul pe care, în caz de forţă majoră, îl putem lua de la şofer. După cum am mai precizat într-o postare anterioară, acesta din urmă costă 2 lei.

Deocamdată, de când s-a modificat tariful şi până în prezent, au fost scoase două serii (A – la chioşc respectiv B – la şofer). Menţionez că la unele puncte de distribuţie a biletelor se mai găsesc exemplare din seria G (cea veche, cu tariful modificat imprimat peste preţul iniţial) cu două călătorii.

N-ai bilet? Uneori, norocul îţi poate surâde

În ultima vreme, controalele în mijloacele de transport s-au mai diminuat... iar încasările pentru bilete au mai scăzut la unele puncte de vânzare. Haideţi s-o punem pe seama abonamentelor (e presupunerea călătorului civilizat, care nu se urcă în autobuz/troleibuz/tramvai fără a-şi plăti călătoria).

Desigur, mai există printre noi, pasagerii, şi samariteni: mi s-a întâmplat, de câteva ori, ca o persoană care coboară din mijlocul de transport să-mi ofere biletul perforat. Mai există apoi şi varianta cu „găsitul gratuit” care constă în „recuperarea” biletelor deja „ştanţate” în interiorul saloanelor... pe banchete, pe ramele geamurilor şi chiar pe protecţia rezervoarelor (la autobuzele MAZ). În caz de pericol, ai de unde să... „împrumuţi” dar asta, doar dacă ai „bulan”.

2 lei şi iei bilet de la şofer

Iată măsura introdusă de Transurb pentru călătorii care n-au de unde să-şi procure bilet... Cam nefericită această opţiune, care, la o primă analiză, favorizează transportul privat de călători (în zonele comune celor două categorii de operatori). Dar dacă ar fi să intrăm în amănunte şi să cercetăm raportul dintre numărul de călători care n-au posibilitatea de a-şi lua bilet (sau abonament) şi zonele acoperite de Transurb ajungem la concluzia că aceste situaţii în care călătorii sunt nevoiţi s-apeleze la „tichetele şoferului” sunt destul de rare. Mereu există câte o soluţie de genul abonament pentru o zi, o săptămână, juma’ de lună... funcţie de preferinţele călătorilor.

S-a mai discutat un aspect privitor la faptul că unii şoferi iau bani de la călători dar nu dau bilet. Am auzit şi despre un „pui de scandal înăbuşit din faşă”... Sunt cazuri izolate.

A mai existat o astfel de măsură – prin care şoferul devenea şi taxator – în anii din urmă. Aceasta se aplica doar anumitor trasee care străbăteau porţiuni periferice sau chiar părăseau „graniţele” oraşului. Măsura a încetat în a doua jumătate a anului trecut dar  iată că a fost implementată din nou şi – de această dată – pentru toate traseele.

Legile DAF-urilor

Având în vedere că aceste mijloace de transport au fost realizate ţinând cont de gradul de civilizaţie şi disciplină occidentală, ar fi bine să luăm în consideraţie anumite aspecte atunci când călătorim cu ele. Două dintre acestea sunt semnificaţia primei uşi precum şi a benzii roşii, trasată pe podea în vecinătatea cabinei şoferului. La olandezi, urcarea se făcea pe prima uşă, în ordine (şi nu buluc, cum se practică prin staţiile noastre), călătorul cumpăra bilet de la automatul aflat pe o bară specială de lângă cabina şoferului şi se deplasa apoi în salon. Asta nu înseamnă că pasagerii nu se puteau urca sau coborî şi pe celelalte două uşi însă exista un anumit flux de deplasare/ocupare a salonului. Banda roşie este respectată cu stricteţe în ţările civilizate şi delimitează spaţiul destinat orientării şoferului de cel destinat călătorilor. Ţinând cont de acest aspect,îţi este practic imposibil să încropeşti o cabină separatoare parţial sau integral de restul salonului; n-ai spaţiu pentru aşa ceva întrucât inginerii proiectanţi au definit cu succes întreaga suprafaţă, desigur, pentru standardele de civilizaţie occidentală.

La noi, călătorii se bulucesc, de regulă la prima uşă, asta ca să fie siguri că şoferul îi observă şi îi „trece în registru”. Desigur că îi trece, dar printre dinţi, şi într-o manieră nu tocmai prietenoasă... Pe urmă, după urcare, există tendinţa nefericită de a se posta exact în dreptul primei uşi deşi restul salonului este gol. N-ar fi păcat să nu facă nervi suplementari conducătorului?! Linia roşie nu reprezintă pentru ei mai mult de „o dungă bizară de vopsea”... Prin urmare, majoritatea şoferilor care respectă meseria, civilizaţia precum şi conduita, au postat în zona frontală a DAF-urilor pe care le conduc tot felul de mesaje de informare. Din păcate, nici măcar aceste anunţuri n-au efect asupra călătorilor; „când deschideţi, dom’ şofer, prima uşă?!”, a întrebat ironic un bărbat pe unul dintre colegii mei iar răspunsul a venit pe aceeaşi frecvenţă înţepătoare: „când o să fim şi noi occidentali”...

Prin urmare, dragi gălăţeni, înainte să vă supăraţi că „oamenii de pe DAF-uri” nu vă deschid prima uşă, ar trebui să ştiţi că:

-aglomerarea în zona frontală împiedică orientarea şoferului în oglinzile laterale precum şi în trafic (în special în întersecţii);

-pe timp de iarnă, zona interioară dreaptă a parbrizului se abureşte împiedicând vizibilitatea în oglinda laterală dreapta;

-vă puteţi accidenta în cazul unei frâne/manevre fortuite brutale întrucât în această parte nu există bare de susţinere.

Respectând aceste minime informaţii contribuiţi la o călătorie mai sigură.

Tineri călători

Anunţ

O parte dintre şoferii Transurb-ului au postat în saloanele maşinilor pe care îşi efectuează serviciul informaţii privitoare la tarifele aplicate de societatea pentru care activează. Iată deci un aspect pozitiv, de informare a călătorilor, în speranţa că pe viitor se vor evita încurcăturile şi elucubraţiile susţinute de cei prinşi „în flagrant” de către controlori. Din rândul celor amendaţi, o mare parte o reprezintă pensionarii – care nu sunt întotdeauna bine informaţi şi elevii/studenţii – care consideră că teribilismul face „casă bună” cu comoditatea şi te scapă de „pleaşcă”; adică tocmai acele persoane care beneficiază de reduceri (culmea ironiei, nu?!).