Hai ca avem... profesionisti

Profesionisti de... week-end care nu gasesc o solutie viabila, logica si totodata satisfacatoare pentru ceea ce inseamna transportul public local de persoane. E clar ca analizele de teren lipsesc... si cu cine sa le faci cand parfumul fetid, de politica, primeaza unei analize profesioniste, pe care n-are cine s-o faca?! Indiferent de culorile purtate, circul merge, ieftin, mai departe. 

Societatea de transport public local - din punctul meu de vedere - trece printr-un moment dificil, dictat de eroi care se cred eroi si care merg cu valul, indiferent de unde bate el. Si din tot talentul si priceperea voastra, de profesionisti alesi c-o diploma obtinuta pe sub manseta dar mari experti cu doua clase in politica toleranta, o faceti de cacao, din nou. Leafa sa vina... Si burtile la soare! 

Între risc şi clemenţă

Pe segmentul străzii Basarabiei, cuprins între intersecţia cu strada Traian si strada Mihai Bravu, oprirea autovehiculelor a devenit interzisă. Măsura a fost implementată de Primăria Muncipiului Galaţi după ce, în ultima perioadă, unii conducători auto - din comoditate sau indiferenţă - şi-au parcat autoturismele în mod necorespunzător  pe segmentul menţionat anterior, blocând astfel circulaţia tramvaielor precum şi a celorlalţi participanţi la trafic.

Interdicţia stabilită nu se respectă: conducătorii auto ignoră semnele de oprire interzisă pe motiv că nu găsesc locuri de parcare în preajma destinaţiilor dorite dar măcar au grijă să nu blocheze traficul.

O scuză, o explicaţie, clemenţă sau doar o altă zi norocoasă în faţa legii?

Îmbunătăţiri în ceea ce priveşte confortul călătorilor



În autobuzele Den Oudsten, ca şi-n DAB-uri, o problemă majoră o constituie aerisirea pe timpul sezonului estival; dat fiind faptul că temperatura şi umiditatea ţărilor pentru care au fost concepute aceste mijloace de transport sunt mult mai blânde comparativ cu cele din ţara noastră, producătorii au optat doar pentru aerisiri superioare (trape) şi – în cazul DAB-urilor model 96 – doar pentru un singur geam cu deschidere laterală.

Epoca DAB-urilor este şi ea gata de apus. Aceasta va fi ultima vară pentru cele şase galbene daneze... Pe de altă parte, Den-urile sunt şi vor fi maşini de bază (alături de MAZ-uri) în regimul de transport local. Pentru a spori confortul călătorilor şi a căuta să se înlăture disconfortul termic din saloanele bijuteriilor olandeze, conducerea regiei noastre de transport local a continuat acţiunea începută în cursul anului trecut de a monta geamuri cu aerisire laterală.

În primă fază, o parte dintre Den-uri au primit câte două geamuri cu deschidere, ambele aflate în zona median-posterioară. Anul acesta, pentru o ventilaţie mai eficientă, s-a decis montarea unui geam cu aerisire în zona frontală, şi unul în zona opus-posterioară. Mai precis:

-LAK şi LTN au un geam cu aerisire înaintea celei de-a doua uşi iar celălalt geam se află pe partea stângă, deasupra roţii axei motoare:

-LTT a ales un geam cu aerisire chiar în spatele cabinei iar celălalt pe partea dreaptă, înainte de ultima uşă de acces:

... iar acţiunile întreprinse în această direcţie vor continua.

Debut de primăvară ca-n epoca de aur

Pensionarii vor primi, lunar, un număr de maxim 30 de bilete gratuite pentru a se deplasa în cadrul urbei noastre. Hotărârea, decisă şi aprobată de Primărie, a intrat în vigoare de la 1 martie.

E OK, cel puţin acesta este răspunsul meu la o analiză mai amănunţită, care pune în balanţă atât tinerii şi adulţii care apelează la mijloacele de transport local atunci când au nevoie cât şi bătrânii care au chef de plimbare şi, pe deasupra, mai sunt şi certaţi cu igiena.

Cozile pe care le-am văzut în primele două zile ale acestei luni şi care mi-au amintit de lungile aşteptări la pâine, lapte, unt sau ulei din anii comunismului au produs haos în organizarea transportului nostru local. Elevii, studenţii şi salariaţii instituţiilor care ÎNCĂ mai continuă să mişte în urbea noastră n-au apucat să plătească pentru abonamentele lor...

Mereu am respectat şi voi continua să respect oamenii care şi-au încheiat îndatoririle faţă de societate. Ei au împins, aşa cum au putut, chinuita noastră economie. Ei s-au achitat de datoria lor faţă de stat. Aş fi apreciat însă să-i vad puţin mai organizaţi... Si, de asemenea, aş fi apreciat şi dacă Primaria ar fi găsit o altă soluţie pentru livrarea acestor bilete, dat fiind faptul că vălmăşeala de acum era uşor de anticipat... Aşa va fi oare la inceputul fiecărei luni sau al fiecărui trimestru?

Foto 1: punctul de distribuţie al regiei noastre de transport local din Micro 39:

Foto 2: I.T. 10...

Foto 3: în zona „Bănci”:

Strada Bălcescu, soartă incertă pentru mijloacele de transport

De când traficul autobuzelor, midibuzelor şi microbuzelor a fost deviat de pe această stradă pe Domnească, lucrările de infrastructură n-au înaintat prea mult.

Încă nu se ştie dacă transportul local şi privat de persoane va rămâne în formatul în care s-a desfăşurat până în anul 1998; pe Bălcescu, panourile celor trei staţii – F.S.E.A., C.N.V.A. respectiv Albatros – au fost acoperite cu... saci negri până la stabilirea unui rezultat final.

De asemenea, la C.N.V.A. există un anunţ care informează călătorii despre mutarea staţiei aferente la Teatrul Dramatic. Să vedem ce va (mai) fi...

Ce A FOST... ESTE din nou!

Începând de această luni, mijloacele de transport ale regiei noastre locale (la care se adaugă şi microbuzele circulând în regim privat) nu mai străbat strada Bălcescu. Motivul este simplu: trecerea maşinilor grele „deranjează” conductele de apă montate în urmă cu aproximativ 3 ani, prin proiect ISPA. Interesantă situaţie: după terminarea primului set de evenimente care a necăjit circulaţia acestei artere am avut ferma convingere că autobuzele, midibuzele şi microbuzele vor alerga ani buni în slujba călătorilor, dat fiind faptul că lucrarea respectivă s-a efectuat în condiţii serioase şi cu materiale de calitate, pentru care s-au încasat bani, s-au asumat responsabilităţi şi s-au făcut promisiuni.

Ei bine, dragii moşului, lucrurile n-au stat deloc aşa... Asfaltul şi-a dovedit compoziţia precară (şi nicidecum nemţesc, „A Classe” – cum se tot auzea pe şantierul anilor 2009...), programa s-a dovedit slab organizată (după ISPA au venit schimbările şi racordurile ţevilor de gaze, altă spargere, altă distracţie) iar acum, conductele ne vorbesc despre ceea ce înseamnă raportul calitate – preţ cât mai ieftin...

Dacă ar fi să urmărim evoluţia lucrărilor desfăşurate de societate de-alungul istoriei, vom descoperi că de la stilul trainic, menit să dăinuie secole de-a rândul, am „evoluat” la lucrările super-flu, în care calitatea este eclipsată de strălucirea banului iar legile par să sprijine... „castele din nisip”.

Să ne întoarcem însă la ale noastre; strada Bălcescu bifează... runda 5 într-ale modernizării. Da, 5 runde în aproximativ 3 ani, 5 runde cu răscoliri în adâncime, răscoliri de suprafaţă, 3 asfaltări şi o bordurare... Între timp, maşinile Transurb-ului şi cele ale operatorilor privaţi s-au mutat pe sensul destinat (până-n această luni) troleibuzelor de pe Domnească iar autoturismele continuă să tranziteze... „zona de război”.

Practic, am revenit la toamna anului 1998, înainte ca edilii să voteze pentru sensul unic de pe Bălcescu. Până atunci, traseele de autobuz care plecau de la terminalele din Gara C.F.R., Grădina Publică şi Parcul C.F.R. mergeau tur – retur pe strada Domnească (fostă Republicii). Pe retur, după staţia de la Liceul de Artă, urma cea de la Teatrul Dramatic, apoi Magazin Modern (acum Parc Eminescu) şi, în fine, Centru.

Ce-a fost în trecut... a prins din nou contur. Prin urmare:

-toate traseele care pleacă de la Grădina Publică, Gara C.F.R. respectiv Parcul C.F.R. urmează cursul troleibuzelor de pe strada Domnească. S-au pierdut staţiile de la Mioriţa, F.S.E.A., L.V.A. şi Albatros iar staţia Centru a fost mutată în faţa blocului H (acolo unde a fost până în a doua jumătate a anului 1998), adică „după colţ, pe Brăilei, la nici 30 de metri de staţia de până acum”;

-linia 11 ajunge în Piaţa Centrală pe strada Eroilor şi iese în Brăilei pe strada Sf. Spiridon (fost 7 noiembrie).

Să vedem acum şi câteva aspecte pe care le-am cules „din teren”:

-foto 1: autoturismele parcate pe sensul de circulaţie spre intersecţia cu Brăilei au fost îndepărtate; Poliţia a dat o mână de ajutor pentru fluidizarea traficului;

-foto 2 şi 3: retur ca pe vremuri: intersecţia dintre Domnească şi Brăilei dar nu cu DAC 117 ci cu MAZ 203;

-foto 4 – 7: staţie mutată... acolo unde a fost cândva: în faţa blocului H. Umbra pomilor din oprirea recent reînfiinţată combate riscul de insolaţie din fosta oprire;

-foto 8 şi 9: după „Universitate”, următoarea staţie a lui 11 este cea de lângă Policlinică (pe strada Eroilor): liceenii renumitului „Vasile Alecsandri” vor avea de făcut doar câţiva paşi până la unitatea lor de învăţământ...;

-foto 10 – 12: traseul 11 opreşte, din această luni, în terminalul liniei 12, aflată la câţiva zeci de metri de rondoul din dreptul Pieţei Centrale. Şi 15 s-a întors aici, după modificarea şi implicit reînfiinţarea lui 35;

-foto 13: pe strada Sf. Spiridon: staţia de la Biserică care beneficiază în prezent de flux mediu de călători;

-foto 14: luni, prima zi a implementării modificărilor, când strada Sf. Spiridon, deşi cu sens unic, era o pacoste pentru orice autobuz al liniei 11;

-foto 15 şi 16: miercuri, lucrurile s-au limpezit. Iată cum autobuzele de mare capacitate beneficiază acum de banda lor de deplasare. DECI, DACĂ SE VREA, SE POATE GESTIONA CU EFICIENTĂ HAOSUL AUTO URBAN!

Când simţul civic moare... între troiene

Este iarnă extremă, iarnă de început de februarie... Temperaturi cu mult sub zero; feţe, mâini şi picioare aproape degerate, îndreptându-se, in extremis, spre terminalul din Micro 19. Se aşteaptă un gest pro-omenire, pro-înţelegere... Dar nu, şoferul unui troleibuz ne lasă să aşteptăm în ger, parcă pentru a-şi bate joc de imaginea Transurb-ului care, cu major efort, a reuşit s-o promoveze în ochii gălăţenilor.

N-am să dezvălui numărul troleibuzului şi nici numele şoferului; asta fiindcă, din experienţă, cred că unele „personaje urbane” se pot schimba! Facem greşeli tocmai fiindcă suntem oameni, deci – prin definiţie biblică -  nu putem fi perfecţi.

Am îngheţat ieri seară, în faţa celor trei uşi închise ale MAZ-ului 203T. Şi n-am fost singurul; unsprezece persoane au tremurat, alături de mine, în aşteptarea accesului în salonul mijlocului de transport în comun.

Am tolerat odată această măgărie... Din respect pentru conducătorii profesionişti pe care îi cunosc şi care, prin experienţa şi dedicaţia lor profesională aduc mereu plusuri de imagine Transurb-ului, n-am efectuat fotografii. O voi face însă cu „următoarea ocazie” şi fără nici un „guilty feeling”!

Până atunci, sper ca vinovatul să-şi dea seama de eroare; şi sper că pasagerii nu vor mai trebui să tremure în ger pentru „fiţele de erou al volanului”!