Într-o dimineaţă ploioasă

Un ochi... un gând... o idee. Un decor... un protagonist... o fotografie. Inspiraţia a marcat de trei ori:

Artă şi motorizare

Un autobuz Den surprins în spatele... zăbrelelor contemporane, la ceas matinal de toamnă:

O noapte de octombrie

Am trecut de mijlocul toamnei... E vânt, e frig şi plouă însă maşinile regiei noastre de transport local sunt, ca de obicei, la datorie:

-pe ZGT-ul 1254 l-am surprins într-un instantaneu pe Siderurgiştilor... Se deplasa şi el, ne deplasam şi noi, ploaia construia reflexii şi... iată rezultatul:

-un efect numai bun de-o noapte de Halloween, cu neobositul Prestij MIE în prim-plan, la terminalul din Micro 40. Fotografia îmi aduce aminte de primele versuri ale celor de la Deep Purple când au compus „Burn” (în 1974):

„The sky is red, I don’t understand

Past midnight I still see the land” (...)

Da, am văzut şi noi... în seara asta:

UUV, şedinţă foto într-o zi ploioasă

În urmă cu ceva timp s-a ivit posibilitatea să realizez o prezentare în imagini a uneia dintre cele mai conştiincioase Cobre pe care le deţine regia noastră de transport local. Este vorba despre UUV şi face parte din primul lot de midibuze adus pe tărâmuri gălăţene. Au trecut ceva anişori de atunci... cu bune şi cu rele fiindcă deh, viaţa unui mijloc de transport în comun este de multe ori mai spectaculoasă şi (poate) mai colorată decât cea a unui om.

UUV se apropie de pensionare şi, cu ajutorul personalului de întreţinere al Autobazei 1, intenţionează să-şi facă o ieşire de zile mari... atunci când va sosi momentul.

Debutul a fost la traseul 102 când aceasta trebuia ca alături de colegii ei de lot să ofere o mână de ajutor „gâgâlicilor” Isuzu şi Prestij. Pe urmă, activitatea s-a extins şi la alte trasee locale, pe măsură ce bătrânele DAC-uri autohtone erau retrase în parcul rece. Astfel, în această perioadă de tranziţie, UUV se poate lăuda c-a deservit majoritatea liniilor motorizate care ne brăzdează urbea!

Eu am prins-o la 36, într-o condiţie tehnică şi estetică care mi-a amintit de primii ei ani de serviciu... Nu pare să se fi schimbat prea mult de atunci.

-exteriorul - activitatea sa intensă a cerut câteva face-lift-uri:

-salonul – a păstrat elementele originale dintre care majoritatea s-a menţinut într-o stare excepţională:

-cabina – decorată cu gust. O uşă discret improvizată între reşedinţa şoferului şi salonul călătorilor, o perdeluţă elegantă, două boxe în zona superioară şi, desigur... schimbătorul cu acţionare directă asupra celor două uşi:

629, din nou în serviciul călătorilor

Revenirea a avut loc în cursul acestei săptămâni, mult mai repede decât m-aş fi aşteptat. Meritul aparţine, din nou, personalului Autobazei 1 care s-a mişcat repede şi a oferit – ca de obicei – o finalizare excepţională.

Iată-l pe 629 fotografiat ieri seară, la terminalul din Micro 19:

Noi ZGT-uri au ieşit la trasee

Le zicem „noi” fiindcă aparţinând loturilor achiziţionate în cursul acestei veri de către Transurb Galaţi activează pentru prima oară în regimul local de transport şi totodată fiindcă personalul celor două depouri de tramvaie pe care le are urbea noastră a reuşit să le facă, din punct de vedere tehnic şi estetic, ca (aproape) proaspăt ieşite din fabrică!

Dacă aveţi impresia că exagerez, vă invit la o călătorie cu ZGT-ul 1530, ieşit de aproximativ două săptămâni la locale.

Astăzi am prins momentul potrivit pentru a-l surprinde în câteva fotografii pe porţiunea dintre terminalul provizoriu de la Stadionul Oţelul şi strada Siderurgiştilor...

Nostalgie şi nerăbdare

Grădina Publică, scărmănată de muncitori şi utilaje, tânjeşte după romantismul îndrăgostiţilor sau gălăgia copiilor de odinioară. Lângă intrarea ferecată, MAZ-ul 627 pare să-i înţeleagă necazul. Şi tot ce poate face e să-i promită că, atunci când lucrările de modernizare vor lua sfârşit, îi va aduce cât mai mulţi vizitatori...

Cobra CIH va reveni!

Datorită birocraţiei parcă fără de sfârşit tolerate de legile în vigoare, mijloacele de transport aşteaptă luni întregi pentru organele necesare să-şi continue activitatea. Cel mai recent caz este CIH care iniţial a fost propus pentru casare. Lucrurile au luat – din nou – o turnură interesantă şi iată că această Cobra beneficiază de o nouă şansă: un bloc motor nou, care va fi montat în perioada următoare şi... reparaţiile necesare pentru trecerea I.T.P.-ului!

CIH mai are de aşteptat. Ce-a fost mai greu însă a trecut...

Un sens activ şi altul suspendat

Se întâmplă pe strada Siderurgiştilor, pe porţiunea cuprinsă între Galmondo şi IREG, acolo unde tramvaiele îşi desfăşoară activitatea doar pe un singur sens... Refugiul din dreptul spitalului de pediatrie este pustiu iar iarba a acoperit deja liniile. De cealaltă parte a gărduţului metalic separator, tramvaiele continuă să-şi marcheze activitatea: şine lucioase, imposibil de camuflat de expansiunea naturii!

CKW, astăzi... la teatru

Iată-l tras pe trotuarul străzii Domneşti din vecinătatea Teatrului Dramatic, în aşteptarea celor care l-au închiriat...

Formele fostului traseu 28

Pe ultimele două le cunoşteam... Iar prima mi-a fost povestită de un bun prieten, conducător auto la regia noastră de transport local. Aşadar:

-prima variantă: Gara C.F.R. – Unitatea Militară: autobuzele lui 28 intrau pe Stadionului şi mergeau până în faţa turnului de televiziune. Aici întorceau în rondoul devenit, între timp parcare, şi porneau pe aceelaşi itinerar, spre strada Brăilei. Existau două staţii pe segmentul menţionat (două la tur, două la retur): Spitalul Judeţean şi Liceul Sportiv pe tur precum şi Liceul Sportiv şi Sala Sporturilor pe retur;

-a doua variantă: Gara C.F.R. – Cinematograf Dunărea: cu întoarcere în jurul rondului din Micro 20 destinat tramvaielor. Ultima staţie pe tur: Piaţa Oţelarilor. Prima staţie pe retur: Cinema Dacia;   

-a treia variantă: Gara C.F.R. – Micro 19: traseul 28 a primit terminal comun cu linii precum 13, 15, 21, 29 sau 31... terminal care există şi astăzi. Din „vechea gardă”, doar 29 şi 31 s-au mai păstrat (ce-i drept, 29 cu multiple modificări).

609 – şedinţă foto la început de octombrie

Prezint, mai jos, unul dintre cele mai ambiţioase autobuze MAZ din parcul auto deţinut de regia noastră de transport local; cu sprijinul mecanicilor şi susţinerea titularilor, 609 – sau GL-48-PMG – bifează o prezenţă constantă în rândul maşinilor fruntaşe la locale.

O maşină promovând un aspect plăcut, îngrijit, conducători apropiaţi de pasageri, o deplasare liniştită pe care doar un profesionist o poate asigura şi... iată c-am mai călătorit odată cu MAZ-ul 609.

-exteriorul:

-salonul:

-cabina: