marți, 29 martie 2011

Postul de Asistenţă Tehnică, adjudecat din nou de TZG

Da, mecanicii şi-au dat tot interesul iar TZG-ul a trecut iar ITP-ul (Inspecţia Tehnică Periodică – pentru cei care nu cunosc termenul) şi-şi păstrează funcţia de maşină de intervenţie. Spiritele sunt mereu deschise la tot felul de ipoteze dintre care, doar una se materializează în ateliere... În cazul în care TZG-ul n-ar fi „rezistat” intervenţiei mecanicilor, locul său ar fi fost luat de unul dintre cele două Rocar-uri de Simon, probabil PNO (acesta apare mult mai bine întreţinut decât colegul PNN care ar fi rămas în circuitul urban).

Defecţiuni în rândul autobuzelor DAB

àdespre FPX s-au auzit tot felul de zvonuri generate din discuţiile purtate la autobază, privitoare la soarta acestuia; s-a spus de câteva ori că va fi reparat, pe urmă s-a renunţat la aceasta ambiţie iar rezultatul final e deja ştiut: acest DAB nu va mai fi reparat. Lipsesc prea multe componente din el iar ultima donaţie (pentru un alt DAB, DWN) a lămurit situaţia;
àDWH s-a defectat săptămâna trecută (23.03.2011) şi a fost tractat de TZG la autobază; îi sărise un piston;
àDWL a cedat tehnic iar soarta lui este incertă; e foarte posibil ca acestă maşină să ajungă donor ca FPX  (aceasta e prima concluzie) sau să zacă ceva timp prin hale, pentru reparaţii (a doua versiune, plauzibilă fiindcă în momentul de faţă, Transurb-ul nu e dispus să renunţe la nici un mijloc de transport).

Legile DAF-urilor

Având în vedere că aceste mijloace de transport au fost realizate ţinând cont de gradul de civilizaţie şi disciplină occidentală, ar fi bine să luăm în consideraţie anumite aspecte atunci când călătorim cu ele. Două dintre acestea sunt semnificaţia primei uşi precum şi a benzii roşii, trasată pe podea în vecinătatea cabinei şoferului. La olandezi, urcarea se făcea pe prima uşă, în ordine (şi nu buluc, cum se practică prin staţiile noastre), călătorul cumpăra bilet de la automatul aflat pe o bară specială de lângă cabina şoferului şi se deplasa apoi în salon. Asta nu înseamnă că pasagerii nu se puteau urca sau coborî şi pe celelalte două uşi însă exista un anumit flux de deplasare/ocupare a salonului. Banda roşie este respectată cu stricteţe în ţările civilizate şi delimitează spaţiul destinat orientării şoferului de cel destinat călătorilor. Ţinând cont de acest aspect,îţi este practic imposibil să încropeşti o cabină separatoare parţial sau integral de restul salonului; n-ai spaţiu pentru aşa ceva întrucât inginerii proiectanţi au definit cu succes întreaga suprafaţă, desigur, pentru standardele de civilizaţie occidentală.
La noi, călătorii se bulucesc, de regulă la prima uşă, asta ca să fie siguri că şoferul îi observă şi îi „trece în registru”. Desigur că îi trece, dar printre dinţi, şi într-o manieră nu tocmai prietenoasă... Pe urmă, după urcare, există tendinţa nefericită de a se posta exact în dreptul primei uşi deşi restul salonului este gol. N-ar fi păcat să nu facă nervi suplementari conducătorului?! Linia roşie nu reprezintă pentru ei mai mult de „o dungă bizară de vopsea”... Prin urmare, majoritatea şoferilor care respectă meseria, civilizaţia precum şi conduita, au postat în zona frontală a DAF-urilor pe care le conduc tot felul de mesaje de informare. Din păcate, nici măcar aceste anunţuri n-au efect asupra călătorilor; „când deschideţi, dom’ şofer, prima uşă?!”, a întrebat ironic un bărbat pe unul dintre colegii mei iar răspunsul a venit pe aceeaşi frecvenţă înţepătoare: „când o să fim şi noi occidentali”...
Prin urmare, dragi gălăţeni, înainte să vă supăraţi că „oamenii de pe DAF-uri” nu vă deschid prima uşă, ar trebui să ştiţi că:
-aglomerarea în zona frontală împiedică orientarea şoferului în oglinzile laterale precum şi în trafic (în special în întersecţii);
-pe timp de iarnă, zona interioară dreaptă a parbrizului se abureşte împiedicând vizibilitatea în oglinda laterală dreapta;
-vă puteţi accidenta în cazul unei frâne/manevre fortuite brutale întrucât în această parte nu există bare de susţinere.
Respectând aceste minime informaţii contribuiţi la o călătorie mai sigură.



luni, 28 martie 2011

O mică ciondăneală

De asta a avut parte troleibuzul MAZ 1400 în cursul acestei după-amieze, în vecinătatea capătului de linie din Micro 19. Un mic pupic cu o Solenza; se întâmpla în jurul orei 18:30... Troleibuzul a ajuns la capăt cu întârziere dar nu a fost retras; el a plecat într-o nouă cursă imediat ce şoferul a semnat foaia.  
18:43 à 1400 iese din capătul de linie din Micro 19. Teafăr...

Traseele modificate revin la forma iniţială

Este vorba despre două zone care au zăpăcit traficul în ultima vreme, mai precis, traseele 8, 19, 26, 36, 102 şi 104 care acum au primit undă verde pe Domnească (semn că cei de la Apă-Canal s-au ţinut de cuvânt) şi, în plus, s-a reluat circulaţia tramvaielor care suplinesc liniile 7 şi 44.


duminică, 27 martie 2011

Nu se casează nimic

Aşa se spune la Transurb... Cele mai vechi mijloace de transport funcţionale (desigur, nu luăm în calcul Asistenţa Tehnică, TZG à poze găsiţi în pagina dedicată Rocar-urilor 112) au fost fabricate în 1997 dar se ţin încă bine, dat fiind modul în care au fost asamblate. O da, aici e o mare problemă, un fel de „revoluţie ideologică” între trecut şi viitor privitoare la perioada de funcţionare... Bani mulţi, utilizare redusă, iată concluziile principale rezultate din această analiză. Rafinamentul şi răbdarea s-au stins în lucrări simplificate, lucrări care nu convin gălăţenilor tocmai datorită modului în care se pune problema între randamentul Transurb-ului şi potenţialul privat (ameninţarea maxi-taxi, cu alte cuvinte). Deocamdată e linişte... Dar pentru cât timp?! Transurb-ul nu-şi permite să mai caseze vre-un mijloc de transport. E la limită! Am crezut că DAF-urile vor aduce un plus de relaxare... am crezut greşit! Situaţia rămâne la fel de încordată.
XDL-ul şi-a încheiat partitura... Celelalte midibuze care ar fi trebuit să se odihnească „în pace” au rămas asemenea unor stafii care luptă pentru a salva locul de muncă unde au activat. Deocamdată nu se casează nimic. Transurb-ul nu-şi permite pensionări ... Nu în aceste timpuri!

Excepţii la 31

Maşina titulară de la traseul 31 (Micro 19 – Barboşi) lasă loc şi altor colegi atunci când şoferii care lucrează pe aceasta şi-au îndeplinit pontajul (cel lunar, fireşte). 31 este considerată, din punctul de vedere al şoferilor, linia pe care se pot recupera „ture”, prin urmare, în zilele în care titularul şade în garaj sau activează la alte trasee (9, 17 şi 26 sunt opţiunile secundare), legătura dintre Micro 19 şi Barboşi este asigurată de o gamă variată de maşini de capacitate mare şi medie. Cel mai des sunt utilizate DAF-urile, urmează DAB-urile şi MAZ-urile (din rândul „maşinilor mari”) precum şi Cobrele (dintre cele de talie medie).
Midibuzele de capacitate mică sunt apariţii rare la traseele cu flux mare de călători (31 este un astfel de traseu). Astăzi am avut un astfel de caz; midibuzul XDO (unul dintre veteranii parcului) a obţinut acest traseu (pentru tura 2). Maşina s-a descurcat bine având în vedere fluxul scăzut de călători din această după-amiază; vreme capricioasă şi sfârşit de week-end, combinaţia perfectă pentru a permite unui Isuzu să viziteze de câteva ori cartierul Barboşi.


sâmbătă, 26 martie 2011

Bulevardul Oţelarilor

Mici hoţii

Se întâmplă în toată ţara, de ce nu s-ar întâmpla şi la Galaţi? Din parcul auto se împrumută mereu piese, adică acestea trec de la o maşină la alta şi sunt foarte greu de... regăsit întrucât majoritatea sunt produse în serie şi nu au nici o particularitate prin care să fie recunoscute. Cel mai frecvent dispar capacele de la roţi, semnalizatoarele, ştergătoarele precum şi multe alte accesorii. În mod normal, piesele lipsă sau defecte ar trebui fie comandate, fie scoase din magazie însă, pentru a nu se pierde timp preţios şi a se completa hârtii... plictisitoare, şoferul îşi înlocuieşte piesa stricată cu una funcţională, de la maşina colegului. Mentalitate tipic românească, pe care, dacă o aduc în discuţie, riscă să supere multe feţe... onorabile.
În trecut, şoferii îşi „ştanţau” elementele care puteau fi uşor preluate de colegi. A fost o idee bună... Unii şi-au „îngrădit” farurile, stopurile şi chiar... semnalizatoarele cu reţele metalice. Prezentul ne-a ferit deocamdată de astfel de „stigmatizări”, poate şi datorită modului mai complex de asamblare uzinală a unor componente. Dar tot au existat semne mărunte... Pe de o parte aduceau un aspect elegant, pe de altă parte, au îndepărtat hoţii. Exemplul care îmi trece prin minte acum: capacele de la roţile troleibuzului MAZ 203T cu numărul 1402, fiecare având câte o bulină albă, evidenţiatoare. În prezent, 1402 zace în autobază fiindcă „s-au băgat mâini” în mecanismele sale deşi erau funcţionale! Acum... aşteaptă noi reparaţii şi lipseşte de trei luni de zile.
Astăzi, un bun prieten de-al meu mi-a arătat... rezervorul MAZ-ului pe care îl conduce, rămas fără sită. S-a găsit cineva să o împrumute.
Nu ştiu cum s-ar putea evita astfel de incidente... în afară de o monitorizare continuă – în situaţia curentă sună a science fiction – nu-mi trece o altă idee.



vineri, 25 martie 2011

Modificări temporare

De astăzi, de la ora 18, s-au demarat lucrări de infrastructură pe strada Domnească, între Gării şi Vultur, lucrări care se vor termina duminică. Până atunci, traseele 102 şi 104 vor întoarce în Centru (devenind astfel 101 respectiv 103), 8 şi 26 vor evita zona afectată de lucrări parcurgând străzile Mihai Bravu respectiv Vultur, 36 va asigura legătura între Gară şi Trăian rulând pe strada Gării.
În situaţia curentă, singura diferenţă între traseele 19 şi 20 îl reprezintă devierea din Francezi, prin urmare, un plus la capitolul rentabilitate ar presupune ca traseul 20 să fie suspendat până duminică.
Datele din teren: încă din jurul orelor 16 au început retragerile la 102... Era normal să se întâmple aşa fiindcă frecvenţa la 101 este de 22 de minute (între capetele de linie) iar surplusul de autobuze a fost fie retras, fie distribuit pe la alte trasee. Ca de obicei, în Centru a fost îngrămădeală... Frecvenţa dintre maşini a rămas aceeaşi până în jurul orelor 19, când a crescut.
Afişajele DAF-urilor au fost înlocuite cu hârtii pe care erau trecute formele scurte ale celor două trasee care duceau până la Parc. MAZ-urile n-au avut probleme, afişajele acestora fiind deja setate pentru 101 şi 103.
Să adaug aici încă o informaţie succintă: traseele de tramvai 7 şi 44 sunt deservite de autobuze (4 la 7 şi 2 la 44) din data de 23.03.2011 datorită unor lucrări de infrastructură în intersecţia străzilor Traian şi Basarabiei.



luni, 21 martie 2011

Panouri de staţie – modele utilizate

Din păcate, nu am mai găsit nici un panou vechi aparţinând I.J.T.L.-ului, (cele cu sigla galbenă şi simbolul mijloacelor de transport) promovate pe la sfârşitul anilor 80... Cred că au fost cele mai bune, întrucât, pe acestea erau trecute atât traseele cât şi frecvenţele acestora. În schimb, păstrând cronologia, am descoperit panouri mult mai vechi decât cele menţionate anterior, amplasate în staţia de speciale de lângă Damen (nu ştiu cum de au ajuns acolo). Iată câteva modele...
-staţiile Ţiglina I, Centru şi Sana (cunoscută acum sub denumirea Trei Star)



Prima jumătate a anilor 90... „Modelul R.A.T.U.”:
-staţia Piaţa Oţelarilor (cunoscută acum sub denumirea Cinema Dacia)


Sfârşitul anilor 90: R.A.T.U. devine  Transurb (anul 1998, mai precis). Să vedem şi o primă plăcuţă de traseu:
-staţia Strada Frunzei


Începutul anilor 2000... Plăcuţe noi, format simplu.
-staţiile Minion şi Banca Ţiriac



Anul 2010 aduce alte schimbări în ceea ce priveşte formatul plăcuţelor. Mod tot mai simplu de prezentare şi economie de material.
-staţia Albatros


De menţionat şi o excepţie... primele panouri utilizate pentru traseul 15. O parte dintre ele au mai rămas şi astăzi, pe strada Spiridon precum şi în Piaţa Centrală.
-staţia Piaţa Centrală.

vineri, 18 martie 2011

Anunţ


O parte dintre şoferii Transurb-ului au postat în saloanele maşinilor pe care îşi efectuează serviciul informaţii privitoare la tarifele aplicate de societatea pentru care activează. Iată deci un aspect pozitiv, de informare a călătorilor, în speranţa că pe viitor se vor evita încurcăturile şi elucubraţiile susţinute de cei prinşi „în flagrant” de către controlori. Din rândul celor amendaţi, o mare parte o reprezintă pensionarii – care nu sunt întotdeauna bine informaţi şi elevii/studenţii – care consideră că teribilismul face „casă bună” cu comoditatea şi te scapă de „pleaşcă”; adică tocmai acele persoane care beneficiază de reduceri (culmea ironiei, nu?!).

sâmbătă, 5 martie 2011

Ştiu ce ai făcut... astă iarnă

Trei luni de îngheţ, trei luni de creaţie... Anotimpul pe care l-am îndrăgit şi-l voi îndrăgi mereu. De ce să nu recunoaştem că iarna are farmecul ei chiar dacă, la o primă analiză, ne-a creat destule probleme. Asta e, am aşteptat înfofoliţi în staţii, ne-am îngrămădit în mijloacele de transport şi am suportat respiraţia puturoasă a celui de lângă noi sau lovitura involuntară a unui călător luat pe nepregătite de manevrele şoferului. Am strâns din dinţi şi am aşteptat să ajungem la destinaţie...
Nici prietenii mei n-au dus-o mai bine... Derapaje, ambuteiaje, întârzieri şi nervi vărsaţi asupra lor din toate direcţiile... Dar asta nu i-a împiedicat să-şi facă meseria şi să aprecieze totodată farmecul iernii! Când eşti nouă ore pe drumuri şi trebuie să stai atent atât la „desfăşurarea ostilităţilor din faţa ta” cât şi-n cele trei oglinzi, o briză de aer rece e mai presus de o cafea!
Să ne amintim de iarna care stă s-apună, să ne amintim de drumurile acelea dificile, când experienţa fiecărui şofer îşi spune cuvântul! Să ne amintim...
1.Midibuzele:










2.Autobuzele




















3.Troleibuzele:







4.Tramvaiele: