joi, 30 august 2012

VIVA CIK!

După ani de plafonare între culorile tipice ale mijloacelor de transport trimise pentru regia de serviciu local din urbea noastră, Cobra CIK sparge gheaţa într-un mod specific, demn de consemnat!
La început a fost pură, albă... Pe urmă, albă cu autocolant albastru şi... muţunache pentru Dedeman. După o scurtă perioadă de timp, a fost îmbrăcată în autocolante portocalii şi bleumarin, tot sub „dictatura” Dedeman, ca mai apoi, în cursul acestui an, să revină la culoarea iniţială...
Pasiunea pentru promovare i-a dat un imbold spre o prezentare inedită, aşadar...
Iat-o mai jos, purtând o combinaţie între schema de culoare în care a fost livrat – la începutul anilor 90 – lotul de Rocar-uri JET – JEW şi posteriorul clasic al unui Den B96!
Superbă înfăţişarea! BRAVO CIK!


Dorinţă, ambiţie şi particularizare!

Traseul 8; „forma scurtă şi cea lungă”

Dimineaţă de sfârşit de august, paşnică în ceea ce priveşte capriciile vremii din ultimele două săptămâni...
Iată-mă pe viaductul care asigură legătura dintre zona contemporană a urbei noastre şi cea industrială, încă deschisă spre „valeităţile” cu caracter naval...
Între reţele şi... reţele: sus trece tramvaiul spre Bazin, ajutat de-un midibuz spre Agro-Dunărea... Jos sunt legăturile ferate spre diversele locaţii ale patriei noastre.
-linia 8: un tramvai pe zi – azi, KT-ul 1321:


-şi un midibuz Prestij pentru forma cea scurtă, MAW:


miercuri, 29 august 2012

Vedere asupra Gării C.F.R.

Cu zoom maxim, de pe viaductul traversat de strada Basarabiei... În prim-plan, MAZ-ul 609 (GL-48-PMG). Pe fundal, un mall de care doar Dumnezeu ştie când şi dacă va fi terminat...
Panorama este frumoasă, păcat ar fi să nu recunoaştem, însă ar putea fi şi mai frumoasă cu puţin interes din partea edililor... Pe lângă modernizarea peroanelor îngheţată de criză, protejată cu garduri metalice şi acoperită de buruieni, mai sunt maidanele frontale, unde s-ar putea amenaja un terminal modern, acoperit sau parţial acoperit pentru autobuze şi microbuze, mărginit de copaci sau scuaruri cu modele florale. Chioşcurile din fostul terminal ar trebui dărmate; sunt focar de infecţii şi totodată oferă o imagine oribilă, ca de altfel şi clădirea fostului club al C.F.R.-ului, fisurată şi cu geamuri baricadate...
Să sperăm că va sosi şi ziua în care se vor promova aspecte elegante, utile, raportate la tehnologia din prezent.


Cu 1281 pe... Gheorghe Doja

Ieri după-amiază, această Astra e necesitat sprijinul Asistenţei Tehnice pentru a ajunge la autobaza 1. Itinerariul ales a cuprins străzi pe care nici un troleibuz nu le-ar putea străbate de unul singur.
Aşadar, iată-l pe 1281 la... braţul Asistenţei Tehnice, TZG, rulând pe Gheorghe Doja înspre intersecţia cu bulevardul Coşbuc:

marți, 28 august 2012

Amintiri la porţile fostului I.L.F.

I.L.F. - înainte de anii 90 erau trei iniţiale simplu de tradus: Întreprinderea de Legume şi Fructe... „Un succes local pentru o piaţă de desfacere, uneori săracă dar satisfăcătoare atât pentru buzunar cât şi pentru sănătatea noastră”, mi-a rezumat astăzi dimineaţă, un bătrân biciclist care m-a surprins făcând fotografii la... faţa locului. „După Revoluţie, degeneraţii urbei noastre au falimentat multe instituţii, printre care şi acest I.L.F. Au scos bani frumoşi de pe urma lui. Azi, e ceea ce se vede...
Da, ceea ce se vede... Adică suprafaţă de închiriat sau, după cum zic afaceriştii, „o piesă de puzzle într-un joc de terenuri”.
În anii 80, transportoarele pentru I.L.F. şi-au făcut pe deplin datoria. Da, iată că mă întorc din nou la ele, din dorinţa de a completa informaţiile pe care vi le-am oferit într-o postare anterioară...
Scopul acestora: alimentarea Pieţei 30 Decembrie cu fructe şi legume. Itinerariul celor două vagoane de marfă era simplu şi totodată logic de urmărit:
-tur: Depou (cel din Bariera Traian) – Bariera Traian (moment încadrare orar) – I.L.F. (încărcare remorcă şi uneori parţial vagon motor);
-retur: I.L.F. – Piaţa Centrală (descărcare marfă) – Bariera Traian – retragere Depou (din Bariera Traian).
În fotografia de mai jos, realizată cu ajutorul Google Map, puteţi observa atât turul acestor transportoare (marcat cu portocaliu) cât şi returul (marcat cu maron):

Astăzi, din... „ceea ce a fost odată” n-au rămas decât câteva linii pierdute într-o instituţie aproape moartă. Racordurile care asigurau legăturile din I.L.F. pe Basarabiei (Calea Prutului) au dispărut de mai bine de două decenii...
Iată o altă schiţă în care am ilustrat racordul pentru I.L.F. cu linia vie (verde) şi cea moartă (maron). Schiţa a fost realizată cu ajutorul Google Earth:

Să trecem şi la fotografiile pe care le-am obtinut în cursul acestei dimineţi:




În concluzie: citez ultimele replici ale bătrânului biciclist: „Dacă ar fi păstrat I.L.F.-ul, Palas-ul precum şi multe alte întreprinderi lăsate de comunişti, şmecherii care le-au distrus atunci şi le-au vândut pe bucăţi acum ar fi fost baroni! Ei n-au ştiut să vadă-n viitor şi s-au mulţumit cu ceea ce au apucat... Tinere, şi-au furat singuri şepcile de pe cap şi ceea ce e mai trist e că azi, avem nevoie de şepci noi, pe care trebuie să ni le facem singuri. Din păcate, nu suntem în stare...
Omul şi-a văzut de drum. Sper să-i fi înţeles vorbele şi implicit ironia... Nu mi-a spus cum îl cheamă (chiar dacă mi-ar fi spus, n-aveam cum să-l recunosc) dar m-a informat c-a lucrat zece ani la I.L.F. şi că acum îşi aşteaptă pensionarea la o secţie din Bazin...

Colosul din sticlă, un martor de aproape patru decenii

Iniţial s-a numit D.S.A.P.C. Galaţi, pe urmă a devenit I.P.J (Institutul de Proiectări Judeţene) şi a asistat la majoritatea schimbărilor din transportul local care au influenţat zona portuară...
În tinereţe vedea T.V.-uri şi V-uri pline de călători, pe urmă au venit Roman-urile, Ikarus-urile iar pe parte electrică, Timiş-urile si Tatrele T3R... Astăzi vede Isuzu-uri, Prestij-uri, Cobre, DAB-uri, Den-uri şi MAZ-uri. Transportul electric la care a tras cu ochiul până spre sfârşitul anilor 80 nu şi-a mai dovedit eficienţa. Poate într-un viitor mandat al unui primar dornic s-aducă un plus pentru ecologie şi implicit economie...
Până atunci, iat-o pe UXA surprinsă astăzi, în faţa... "observatorului" de sticlă:


duminică, 26 august 2012

Oaza de la... Sindicate

10 dimineaţa şi „digitalul” de la Tribunal ne anunţă deja asupra celor 33 de Celsiuşi care încep să ne toropească urbea. Deh, e încă august... iar străzile sunt animate doar de-o suflare timidă.
La „Păpădie”, răcoarea apei vine-n... rafale, funcţie de capriciile unei brize rebele iar eu, îndreptându-mă spre casă, am luat un scurt... „break” pentru a-mi stropi braţele, obrajii şi fruntea în apele acestei arteziene; iată cum am reuşit să-l surprind pe 1408 într-o imagine de basm...


Exotic de Galaţi

Printre palmierii de pe strada Brăilei - zona „bănci”... sau acea porţiune pe care atât „lumea bună” cât şi cea... „nebună” o numeşte „Micul Wall Street”.
Nu suntem în Africa, America Centrală sau de Sud ori Australia, ci în „oraşul teilor” unde palmierii adoră temperaturile caniculare care încep de la jumătatea primăverii şi se termină spre sfârşitul toamnei.
Aşadar, azi dimineaţă... „Motoare grele printre arbuşti tropicali”:



vineri, 24 august 2012

Veteranul, moţatul şi ambiţiosul

Aşa cum DWM este cel mai activ autobuz din primul lot de DAB-uri aduse la Galaţi, FRD se intitulează liderul necontestat al celui de-al doilea lot, prin frecvenţa sa atât la locale cât şi la speciale. Practic, acest DAB se împarte cu succes între două servicii: cel dedicat călătorilor din regimul urban (unde bifează, fără nici o preferinţă, orice traseu) şi cel special, atribuit personalului de la C.S.G. (am mai explicat de ce prefer să utilizez vechea denumire a colosului industrial).
În prezent, top 5 al celor mai active DAB-uri este următorul (începem în ordine descrescătoare, ca la o premieră oficială):
-locul 5: FPV – deserveşte majoritatea traseelor, în special cele aglomerate fiindcă... „are cu ce”;
-locul 4: DWO – un ambiţios, în prezent cu doi titulari care-l poartă-n lung şi-n lat pe itinerariile urbei noastre;
-bronz: DWP – recuperatorul care câştigă tot mai multe poziţii la locale graţie intervenţiilor tehnice la care a fost supus în ultima perioadă cât şi a noului său aspect;
-argint: FRD – ambiţios la locale, ambiţios la speciale, mereu apt pentru program prelungit;
-aur: DWM – cel mai activ ex-danez în regimul de transport local, c-o apariţie aproape zilnică.
Mai jos, DAB-ul FRD surprins... între două servicii: localele s-au terminat, e timpul pentru speciale. Fotografia am realizat-o în cursul acestei nopţi, pe bulevardul George Coşbuc:


joi, 23 august 2012

Sfârşit de august la depoul de pe Magistrala C.S.G.

N-a trecut mult timp de la ultima mea vizită la depoul de tramvaie de pe Magistrala C.S.G., vizită realizată cu ocazia descărcării ultimului lot de tramvaie ZGT6 din Rotterdam. În cursul acestei perioade, personalul acestui depou, în colaborare cu colegii de la „baza” din Barieră, au reparat şi implicit cosmetizat trei ZGT-uri: este vorba de 1254, 1258 şi 1261. Ultimele două sunt deja la trasee (azi, de exemplu, acestea au alergat pe liniile lui 39) pe când la 1254 mai sunt câteva detalii minore de pus la punct, detalii care-l mai reţin pentru un scurt timp în depou.
Iată-l mai jos, în straie noi, promiţând o revenire de zile mari! După cum puteţi observa, s-a respectat schema de culoare originală:



Să ne întoarcem acum la ultimele achiziţii. La toate cele 11 ZGT-uri s-au instalat pantografele (acestea au fost demontate înainte de livrare datorită unor restricţii privitoare la înălţimea maximă admisă – tramvai plus transportor şi trimise ulterior); o parte dintre ele sunt aproape gata de a debuta în regimul urban. Mici cosmetizări, mici intervenţii de natură tehnică...
Iată-le pe 815 respectiv 812 şi 822 în hale:



Câteva fotografii din interiorul lui 822...





828 la... „pândă”:

820 activ pe una dintre liniile din depou, în cadrul unor operaţiuni de manevră (urmează să fie cosmetizat):

De asemenea, pe una dintre liniile principale se mai aflau 818 şi 823.
Trecem acum la „clasificarea pantografelor” susţinută de amicul George:
-pantograf de Tatra T3;

-pantograf de Tatra T4;

-pantograf de Timiş 2;

-pantograf de KT-4D (un exemplar puţin şifonat, care a aparţinut veteranului 1341);

-pantograf de ZGT6.

Pe una dintre liniile posterioare, KT-urile 1340 şi 1332 îşi trăiesc ultimele zile. Curând vor deveni amintiri. Atunci când tragem linia, la final de activitate, nu rămânem decât cu fotografiile...
Ambele sunt în curs de descompunere şi, de dragul vremurilor apuse, am să postez mai jos câteva instantanee cu fiecare dintre acestea dar nu înainte de a recunoaşte modul îngrijit şi totodată organizat în care se lucrează la procesul de demontare.
Aşadar, 1340, primul de pe linie...








-vedere din salonul său spre 1332:

Şi iată-l şi pe 1332:






-privind spre viitor - ce a fost şi ce va fi:

Înainte de a părăsi depoul vă ofer câteva fotografii redând o comuniune perfectă între cadrul natural şi creaţiile ecologice, menite să-i susţină importanţa!






A fost o vizită scurtă dar relaxantă, într-un cadru civilizat, organizat şi totodată acţionând cu eficienţă în serviciul călătorilor din urbea noastră. Ca de obicei, n-am decât cuvinte de laudă şi totodată respect pentru profesioniştii care-şi desfăşoară serviciul în această unitate.

Mulţumesc domnului inginer Paraschiv pentru permisiunea acestei vizite cât şi pentru informaţiile oferite. De asemenea, în numele tuturor celor care-l cunosc pe domnul inginer Herepean şi-i apreciază sacrificiul şi dăruirea de profesionist pentru meseria sa, îi urez „Însănătoşire grabnică!”.