Se afișează postările cu eticheta 1980. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 1980. Afișați toate postările

sâmbătă, 24 septembrie 2016

După 36 de ani

Anul 1980… o perioadă în care reţeaua de transport local gălăţean (pe atunci gestionată de I.J.T.L.) se afla în plină dezvoltare şi totodată modernizare. Punctul maxim al acestei “expansiuni” avea să fie atins în 1986.
Pe harta de mai jos, inginerii care au lucrat la I.J.T.L., au trasat cu negru liniile de tramvai funcţionale în anul 1980 iar cu verde, pe cele de autobuz. Oare acea culoare neagră cu care au fost marcate itinerariile de transport electric avea să prevestească declinul acestora?! Iar culoarea verde, să ne anunţe că autobuzele urmau să devină principala formă de transport gălăţean?!

Se ştie că până în anul 1980, la Galaţi, tramvaiul a fost baza. Pe urmă, atât rutele motorizatelor cât şi cele deţinute de electrice au fost extinse. Tramvaiele au continuat să domine circuitul urban: în 1986 aveam 28 de trasee de tramvai şi 23 de autobuz.

Din 1986 şi până în 1989 a existat perioada de stagnare. Liderii “epocii de aur” aveau în vedere pentru Galaţi un proiect mai vechi, rămas în vârf de băţ din 1985: introducerea troleibuzului. Evenimentul avea să se întâmple la data de 20 august 1989 (pe linia 101 : Micro 19 – Centru, cu 7 troleibuze DAC 117).

Nu ştim ce-ar fi urmat în privinţa transportului local dacă n-ar fi venit “Revoluţia”; cert este că planurile existente pentru reţeaua de troleibuz s-au stins după 1992 (din acel an şi până în prezent am rămas cu aceleaşi 2 trasee de troleibuz). Despre tramvaiele se spune că ar mai fi avut o şansă: linia Galaţi – Brăila, un alt proiect răpus de incapacitatea, indiferenţa şi egoismul idioţilor care s-au trezit peste noapte la cârma oraşului.

Nu zic că s-a circulat bine cu maşinile I.J.T.L.-ului în “epoca de aur” fiindcă… nu s-a circulat bine deloc! Iar astăzi însă, deşi avem oameni cu principii constructive, cu planuri şi propuneri logice, eficiente, ne încurcăm din nou în culorile politice, ne dăm unul altuia cu stângul în dreptul şi astfel continuăm să rămânem un oraş incapabil de dezvoltare.


joi, 1 noiembrie 2012

O linie de tramvai imposibil de uitat

Cea de-a doua jumătate a anilor 70 ne vorbeşte despre un mod de organizare a reţelei de tramvai din dreptul Inelului de Rocadă cu mult mai diferit decât cel din prezent: diferenţa consta în itinerariul pe care îl urmau tramvaiele ce trebuiau s-ajungă la terminalul de lângă Piaţa Oţelarilor – acestea parcurgeau în întregime strada Siderurgiştilor până la Inelul de Rocadă de unde ridicau dealul pe Prelungirea Brăilei până la intersecţia cu strada Frunzei unde se încadrau într-un racord pentru a ajunge pe linia spre Micro 19 şi 20. La retur, calea parcursă era similară cu cea din prezent.
Tramvaiele Timiş au trecut timp de câţiva anişori pe lângă Inelul de Rocadă, în special pe traseul 3b: Flora – C.S.G. (l-au deservit mai puţin de-un an) şi mai apoi pe 3: Micro 19 – C.S.G. Unul dintre aceste tramvaie a determinat desfiinţarea porţiunii de linie cuprinsă între intersecţia străzilor Siderurgiştilor cu Asachi şi Inel: Timişul respectiv a fost tractat spre macazul dintre Prelungirea Brăilei şi strada Gheorghe Asachi iar aproape de capătul pantei de pe Prelungire s-a desprins din cuplaj şi s-a repezit spre poalele dealului unde alte tramvaie (Tatra T3R) aşteptau să-şi reia activitatea. Trei dintre acestea au fost avariate. Cea mai ghinionistă – în mod evident – fruntaşa coloanei: Tatra 37.
Având în vedere experienţele neplăcute cu pantele oraşului şi sistemele de frânare (pe atunci precare), s-a stabilit mutarea liniei de tur dintre intersecţia străzilor Asachi şi Siderurgiştilor şi intersecţia străzilor Prelungirea Brăilei şi Frunzei în paralel cu returul. Asta se întâmpla pe la mijlocul anilor 80 iar linia de tramvai suspendată a mai „trăit ca amintire” mai bine de-un an, până când s-a efectuat o asfaltare majoră.
De menţionat:
-până în anul 1977, când s-a deschis linia spre Micro 19, tramvaiele întorceau pe segmentul de linie cuprins între intersecţia străzilor Siderurgiştilor cu Asachi şi intersecţia străzilor Prelungirea Brăilei cu Asachi.
-până spre mijlocul anilor 80, strada Asachi a reprezentat returul iar Prelungirea Brăilei turul legăturilor electrice spre Micro 19;
-sfârşitul anilor 80 a marcat dublarea liniei de tramvai pe Asachi, dublare care există şi astăzi.
Iată două schiţe pe care le-am realizat graţie informaţiilor oferite de cunoscători: