De IERI, via AZI

 ... In seara asta, rasfoind Arhiva personala, am realizat o scurta poveste ce cuprinde peste 12 ani de amintiri alaturi de prietenii si ulterior, colegii, de la Autobaza 1... Am tinut mereu la fotografii pentru ca, IERI devine ALALTAIERI, AZI devine IERI, MAINE devine AZI iar in prezentarea pe care am realizat-o, sunt multe zile de IERI si ALALTAIERI, de care imi amintesc si le revad cu placere asa cum sper ca sa le revedeti si voi. Indiferent de imprejurari, atat timp cat exista OAMENI PRICEPUTI care sa miste urbea, BASMUL MERGE MAI DEPARTE.

1987...

Ce a insemnat anul 1987 in Galati, in ceea ce a privit transportul public local pe pneuri? Majoritatea autobuzelor DAC 117 achizitionate din 1980 si pana in acea vreme, cateva Ikarus-uri 280 si o mare parte din ramasitele "hoardei de aur" a Roman-urilor 112, cele care au ramas active dupa marile casari din 1985 si 1986, ani cand cele retrase din circulatie isi odihneau carcasele pana si in fata Autobazei 1... 

Anul 1987 a fost unul dintre anii economiei de carburanti cand se purtau celebrele butelii cu gaz metan, cate doua pe autobuzele scurte si cate trei pe cele articulate.

Mai jos, o fotografie realizata in cursul anului mentionat si disponibila in "Arhiva Stanescu - Anii Comunismului", cu unul dintre "bombardierele" Galatiului (Roman 112) pe strada Brailei, indreptandu-se spre Inelul de Rocada. 

Cu 10, pe drum de amintiri intre portile C.S.G.-ului

Una dintre viziunile privitoare la transportul economic si totodata ecologic pentru orasul Galati a fost asigurarea unor trasee de tramvai intre Combinatul Siderurgic si o parte din cartierele industriale: Micro 19, Micro 20, Micro 21, Micro 39, Micro 40... precum si pentru diferite alte unitati de grupare a fortelor de munca sau institutii care colaborau cu platforma siderurgica: Gara C.F.R., zona portuara cu santierul naval si Bazinul Nou...

Marea expansiune a transportului deservit de tramvaie a luat amploare inca din prima jumatate a anilor '70 si pe parcursul a aproape unui deceniu, s-a extins in tot orasul. Avand in vedere faptul ca C.S.G.-ul era considerat "un al doilea oras muncitoresc al galatenilor", un numar semnificativ de trasee de tramvai isi aveau terminal aici. 

Primele tramvaie care au ajuns la Combinat au intors la Poarta Est, cea mai apropiata de oras dupa construirea viaductului. Ulterior, s-a realizat legatura dintre Poarta Est si Poarta Nord si poate, daca legatura electrica deservita de tramvaie dintre Galati si Braila ar fi fost realizata, ar fi existat transport electric si la Poarta Sud. 

Ca si in cazul traseelor pentru Poarta Est, la Poarta Nord se ajungea atat cu tramvaie desemnate pentru trasee in regim normal de transport cat si cu cele in regim de cursa conventie, active doar la schimburile de ture pentru C.S.G. Mai mult, a fost infiintat un traseu de tramvai care circula intre cele doua Porti: 53. Transportul calatorilor spre Poarta Nord se realiza pe doua linii, TUR respectiv RETUR. Spre sfarsitul anilor '90, datorita unor alunecari de teren combinate cu lipsa de interes a autoritatilor locale de a investi si intari malul de teren pe care se aflau aceste linii, sina de pe TUR nu a mai putut fi utilizata. Singurul traseu care a ramas activ a fost cel dintre Porti, desfasurat insa pe un singur fir - cel de RETUR - la inceput prin intermediul a doua tramvaie de tip Tatra T3R, cuplate spate in spate. Astfel, spre Poarta Nord se activa un tramvai iar celalalt era remorca iar de la Poarta Nord spre Poarta Est, remorca de pe tur devenea vagon tragator pe retur.

La achizitia tramvaielor Tatra T4D, in lotul receptionat se aflau doua vagoane (1308 si 1309) care aveau usi pe ambele parti. Conform informatiilor primite, acestea erau propuse pentru a deservi linia 53, alaturi de ultimele Tatre T3R aflate atunci in circulatie. Nu pot confirma daca 1308 si 1309 au deservit traseul solicitat. 

In primul deceniu al anilor 2000 avea sa suspende definitiv legatura electrica a transportului public local dintre Porti. O parte din liniile de tramvai, stalpi si console mai exista si astazi, ca o amintire trista in care democratia nu a investit nimic atunci cand transportul electric pentru aceasta zona era inca rentabil.

Astazi, multumita domnului Thomas E. Fischer, va ofer cateva fotografii pe care dansul le-a realizat alaturi de alti colegi pasionati, in penultima zi din luna august a anului 1996. Sa ne amintim de linia 53 cu Tatra T4D nr. 10! 

Strada Frunzei: ieri si azi

Se spune ca primele tramvaie care au rulat pe strada Frunzei, spre Micro 20/Cinema Dacia au fost Timis-urile... Desi probele au fost efectuate (si cu)Tatre T3R pe noile linii 3 si 5. Se intampla in 1977. 

Au trecut mai bine de trei decenii de atunci pana cand liniile care legau cartierul Micro 19 de Siderurgistilor sa primeasca repararatiile capitale de cuviinta. Si in aceste trei decenii, strada Frunzei, cu casele, blocurile, biserica si micile ei firme avea sa se transforme intr-o mica oaza de vegetatie... spontana, asemenea unei mici indrazneli intr-o societate pierduta in conservatorism. 

Mai jos, un fragment de "film" dintr-o evolutie... 

Ieri si... alaltaieri

Ca si oamenii, mijloacele de transport se nasc, muncesc, se pensioneaza si... dispar. 

Mai jos, doua fotografii realizate la o distanta de... 16 ani in aceeasi "casa", pe aceleasi linii dar cu protagonisti diferiti:

-Foto 1: anul 1996 - fotografie realizata de focus1965 (https://transphoto.org/author/6255/)

-Foto 2: anul 2012 - fotografie realizata de mine si postata pe acest blog.

Axa electrica nord si mult asteptata modernizare

La sfarsitul anilor '70, tramvaiele ajungeau in cartierul Aeroport, pe linii noi, de ecartament 1435 mm. Au trecut, de atunci, aproape 40 de ani, timp in care tramvaiele au continuat sa asigure transportul calatorilor catre cartierele din partea de nord a orasului insa... pe aceleasi sine vechi, de multe ori peticite, rectificate si sudate de angajatii Sectiei 3 Tramvaie (actualmente Sectia Transport Electric a S.C. Transurb S.A.). Despre acesti angajati nu am decat cuvinte de lauda intrucat s-au efectuat mereu verificari la calea de rulare si au intervenit cu promptitudine ori de cate ori a fost necesar. 

Insa uzura celor 40 de ani de activitate a transportului electric cu pantograf din Galati isi spune cuvantul. Si incidentele nu au intarziat sa apara. Printre acestea, amintesc doar trei, cu ecou in presa locala: 

-anul 2005: tramvai deraiat in zona "Doua Babe". Tramvaiul a parasit calea de rulare si a intrat pe sensul opus de deplasare;

-11.04.2018: deraiere in dreptul Liceului Nr. 3;

-26.04.2019: deraiere pe str. 1 Dec. 1918. Tramvaiul a ajuns pe suprafata carosabila destinata autoturismelor.

Despre modernizarea liniilor de tramvai din Galati au existat promisiuni inca din prima jumatate a anilor 2000 si, ce este drept, o parte aveau sa se concretizeze dupa aproape un deceniu de asteptari - precum tronsoanele Micro 19 - Str. Otelarilor - Str. Frunzei - Str. Ghe. Asachi sau Piata Centrala - Baia Comunala - intersectia strazilor Basarabiei cu Cosbuc. Acum se lucreaza la tronsonul nordic, format din strazile Siderurgistilor - 1 Dec. 1918 - Henri Coanda si Bld. George Cosbuc. 

In prezent, tramvaiele stau "acasa". Si desi, dupa modernizare, vor ramane cele 3 trasee clasice (7, 39 si 44), intoarcerea transportului electric cu pantograf este asteptata cu drag. 

Din... 1994

Un alt document din arhiva de materiale pe care am reusit sa o strang pana acum infatiseaza incadrarea autobuzelor de la cursele conventie la traseele locale. Foaia dateaza din luna octombrie a anului 1994. 

De mentionat ca in acea perioada existau atat masini care efectuau doar cursele conventie cat si masini care dupa cursele conventie intrau la trasee. Criteriul de departajare era functie de vechimea mijocului de transport precum si functie de starea tehnica a masinii. Chiar si asa, unele autobuze care asigurau doar cursele conventie, se retrageau la autobaza efectuand jumatate de cursa din trasee, in drumul spre garaj. Terminalele vizate erau cele din Micro 19, din Micro 40 respectiv Tiglina III. 

101... rebotezat 57 pentru Afterlife

A existat si exista o pasiune pentru tramvaiele gestionate de Sectia Transport Electric ca sa se pastreze macar un exemplar din cele ce au slujit urbea noastra. Chiar daca nefunctionale... Conteaza macar o amintire si apreciez acest aspect, in numele tuturor celor care au contribuit si apreciaza o... fila din istoria transportului public local galatean. 

Avem o Tatra T3R... Mai avem si un Timis 2. Oportunistii privesc mereu spre viitor. Realistii nu uita de unde au plecat. Si astfel, din tot ceea ce a fost candva, de la inceputul anilor 80, am mai putea avea o amintire. Cam ciufulita in prezent dar nu greu de reinstaurat pentru viitor: Timis-ul 2 cu nr. de parc 101, schimbat la sfarsitul anilor 2000 cu nr. 57. 

Nu stim cum s-a ales aceasta permutare si probabil ca nu voi/vom sti niciodata. Dar cert este ca inca un fragment din istoria transportului public local ar putea beneficia de un loc de cinste, bine meritat. 

Foto 1: phototrans.eu

Foto 2: in asteptare... 

Amintiri cu KT-uri

Imi amintesc de liniile de... "portocalii" din curtea Sectiei Transport Electric ce se aflau in conservare si asteptau o noua sansa sa fie reparate pentru a transporta calatori. 1330, 1332, 1335, 1337, 1338, 1340, 1343, 1345, 1349 si 1350...   Dintre acestea, doar 1343 a mai beneficiat de o a doua sansa. De 1338 si 1345 ne amintim din fotografiile realizate in vara anului 2008: 

Inainte ca Transurb S.A. sa devina unic prestator de servicii de transport public local in orasul Galati, s-a efectuat un plan de analiza privitor la traseele de tramvai necesare precum si la numarul de capacitati (tramvaie) ce ar trebui sa acopere acele trasee. Si astfel, peste unele KT-uri a mai stralucit o raza de soare... Fac aici o paranteza si FELICIT pe dl. ing. Culita Paraschiv pentru profesionalismul de care a dat si da mereu dovada: tramvaiele ce au revenit in anul 2016 la trasee au fost reparate, revopsite si verificate temeinic inainte de a servi din nou in serviciul calatorilor. In lista de tramvaie ce urmau sa revina in circuitul de transport galatean se aflau doua de mult retrase: 1343 si 1349. Ambele o provocare majora pentru profesionistii Sectiei Transport Electric din cadrul Transurb S.A. 

Revenirea lui 1343 a fost un SUCCES! Mi-a placut mereu acel tramvai si m-am bucurat sa-l revad activ, aratand si ruland impecabil pe liniile ramase functionale din oras. 1349 nu a avut acelasi noroc - s-a anulat reconditionarea lui - desi SUNT CONVINS ca echipele de temerari ai domnului Culita Paraschiv l-ar fi facut sa straluceasca din nou. 

Mai jos, 1343 la capatul de linie de la Comat in anul 2017, la aproximativ 6 luni de la revenire:

Sursa acestor fotografii este: https://transphoto.org/ 

221: bijuteria troleibuzelor articulate galatene

221 a facut parte din ultimul lot de troleibuze articulate ce a fost achizitionat de R.A.T.U. Galati, alaturi de alti doi colegi: 220 si 222. Acest ultim lot a fost singurul de ROCAR-uri 217 E care a circulat in urbea noastra. 

Asa cum spuneam intr-un articol anterior, soarta troleibuzelor articulate a fost curmata prosteste desi erau eficiente iar ultimele 6 (printre care si 221) ar mai fi rezistat cel putin cativa ani, fara probleme majore. 221 probabil c-ar mai fi rezistat un deceniu...

Atunci cand ai un titular inimos la volan care isi iubeste meseria si implicit mijlocul de transport pe care lucreaza, nu au cum sa nu iasa lucruri frumoase, demne de apreciat. Iar rezultatul unei astfel de povesti a fost 221.

Cateva detalii: 

-singurul care a avut perforatoare electronice, odata cu generatia Isuzu dar alt model decat cele montate pe midibuze; 

-instalatiile de iluminat - interioara si exterioara - functionale integral;

-sistemul de caldura, activ pe timp de iarna (singurul troleibuz care oferea in trecut asa ceva);

-salon, panouri si banchete mereu curate;

-bord si afisaj frontal imbunatite;

-singurul care ar fi putut face concurenta, ca viteza de deplasare, "batranului" 209. 

N-am avut onoarea sa cunosc titularul care a pastrat o asa bijuterie pentru ani de-a randul prin respectul si profesionalismul sau. Azi ii aduc doar o apreciere. Si o bila neagra celor care si-au batut joc de munca unui om si au tras la gard un troleibuz impecabil si implicit sufletul unui profesionist. 221 si liderul sau ar fi meritat mai mult. Mult mai mult... 

In primul an, la un nou loc de munca

Cele doua loturi de autobuze DAB Silkeborg achizitionate de Transurb Galati la sfarsitul anului 2007 respectiv inceputul anului 2008 au jucat un rol important in salvarea transportului public local din acele vremuri. 

Decizii tampite si lipsite de logica aveau sa suspende activitatea autobuzelor si troleibuzelor articulate cu toate ca acestea erau eficiente cel putin la orele de varf si trecusera - majoritatea - prin R.K,-uri in urma carora aratau si se comportau de parca ar fi fost (aproape) noi.

Din anul 1997 si pana la sfarsitul anului 2007, Transurb NU A MAI ACHIZITIONAT NICI UN AUTOBUZ DE MARE CAPACITATE, FIE EL SCURT SAU ARTICULAT. Tot greul generat de fluxul mare de calatori din regimul de transport public local avea sa cada pe batranele ROCAR-uri 112, U 312 B precum si pe cele 2 de Simon, sustinute - pe cat posibil - de midibuzele de capacitate redusa (Isuzu si Prestij) respectiv medie (Cobra). 

In presa se zvonea ca se cauta inlaturarea Transurb-ului in favoarea transportului privat insa Transurb-ul a reusit sa gaseasca o cale de iesire temporara din situatia de criza si implicit sa infirme acele zvonuri prin achizitia DAB-urilor daneze.

Mai jos, doua fotografii din 2008,  preluate de la: http://busfoto.nl/foto/

1. FPZ in Centru, la intersectia strazilor Balcescu cu Brailei. De mentionat ca FPZ si DWP au fost DAB-urile care au avut afisajele de trasee active pana in ziua casarii si le-au utilizat corespunzator pana atunci;

2. DWR - unul printre primele DAB-uri casate, surprins pe strada Brailei, intre statiile "Mazepa I" si "Potcoava de Aur". 

"D-ale noastre"...

Vara anului 2008...  Cand Rocar-urile U 312 B, dupa aproape 12 ani de functionare, inca isi mai dovedeau priceperea in circuitul de transport public local. Povestea lor urma sa se incheie peste mai putin de un an, desi multe erau pregatite corespunzator in momentul casarii. 

Sursa: http://busfoto.nl/foto/thumbnails.php?album=797 

Foto 1: GGG in preajma Garii C.F.R., la intersectia strazilor Garii cu Ana Ipatescu:

Foto 2: GGE dupa plecarea din statia "Mazepa I" (fosta "Sana"):

1988 - I.J.T.L- ul si autobuzele sale

Imi amintesc cu drag de vremurile in care autobuzele nu purtau "uniforme" pentru schemele de culoare, asa cum se doreste si se implementeaza in prezent. Probabil e o nostalgie a copilariei mele...

In materialul original, postat mai jos, se regasesc o parte din autobuzele I.J.T.L.-ului care, in cursul anului 1988, erau programate pentru reconditionari estetice. Roman-uri si DAC-uri. Cine si le mai aminteste? 

Vremuri de normalitate... de mult apuse

In anul 1998 inca existau lucruri simple si de calitate in ceea ce privea informarea calatorilor cu privire la programul de functionare al mijloacelor de transport in comun. E drept ca nu existau destule detalii dar cele promovate erau clare si precise si - in acele vremuri - erau respectate. 

In anul 1998 parcul auto de atunci era suficient de dezvoltat pentru a indeplini in mod corespunzator programul de transport. In ceea ce privea sectorul de motorizate, existau autobuze autohtone (DAC 112, DAC 117, ROCAR U 312 B, ROCAR DE SIMON) precum si midibuzele Isuzu, robuste si prezente mereu la datorie. 

Din pacate, slaba pregatire a protagonistilor din prezent, aflati in functii de conducere, contribuie cu "brio" la haosul actual. Intreaga axa a transportului public local de persoane, incepand cu compartimentul din Primarie, este slab organizata iar rezultatele se vad zilnic pe teren. Poate c-ar trebui studiat putin trecutul, logica promovata atunci, si daca ideile noi nu contribuie in mod constructiv la promovarea transportului in comun, macar o analiza a trecutului, efectuata de oameni competenti, sa gaseasca variante constructive. 

E trist sa vezi baloane de sapun umflandu-se pe spinarile contribuabililor si laudandu-se cu niste realizari de slaba calitate. Poate chiar patetic. Lucrurile sunt simple pentru cei ce stiu sa le faca simple. Astept, probabil alaturi de alti galateni care apeleaza la serviciile transportului public local, o implicare profesionista si nu una copilareasca, superficiala. 

Pana atunci, va ofer o fotografie cu un panou de statie, metalic, vopsit cu rabdare (nu autocolante de slaba calitate, nu hartii scoase la imprimanta si "modern" lipite in locatiile corespunzatoare), promovand - pentru acele vremuri - informatii logice, stabile.

Doua amintiri motorizate din anul 1996

Mai jos, doua capturi dintr-o filmare apartinand lui Richard Lomas si Dave Spencer, ambele realizate la intersectia strazilor Asachi cu Siderurgistilor in anul 1996. 

In prima captura, alaturi de tramvaiul T4D nr.7 se observa autobuzul DAC 112 cu numarul de parc 3417. Autobuzul a facut parte dintr-un lot de 6 bucati (3417, 3418, 3420 - 3423) achizitionat in decembrie 1988 si a avut, initial, culoarea galbena. In anul 1995 a fost revopsit in rosu inchis - in urma unui R.K. - iar cinci ani mai tarziu, a fost retras din circulatie si casat. 

In cea de-a doua captura, alaturi de tramvaiul T3R nr. 21 este autobuzul DAC 112 ce a avut numarul de parc 9203. Acesta a fost achizitionat in anul 1990, alaturi de colegii de lot 9202, 9204 si 9205. Prin anul 1996, autobuzul 9203 a fost revopsit in schema din captura video, schema cu care a fost casat in iarna anului 2000.

La Multi Ani, 2020!

Am ales o fotografie veche pentru o urare noua, o fotografie cu unul dintre veteranii parcului auto care a transportat calatorii urbei pentru mai bine de 9 ani, un reprezentant al lotului de 30 de Den Oudsten Bussen B96 care a fost achizitionat in anul 2010. Ulterior, a mai fost achizitionat un lot format din 8 membri. 

Den Oudsten-urile au debutat impecabil la trasee, pregatite corespunzator si foarte fiabile. Se spune ca odata cu achizitia BMC-urilor Procity 12, Den-urile vor dispare treptat de pe trasee. Astazi au avut insa reprezentanti atat la trasee cat si la cursele conventie. 

De dragul vremurilor frumoase, de odinioara, de dragul amintirilor pe care le-am strans alaturi de colegi si totodata prieteni de suflet, oameni de calitate, profesionisti imposibil de uitat, de dragul acelor momente superbe pe care actuala conducere - din punctul meu de vedere - le-a amestecat si le amesteca in noroi de aproape doi ani, urarile mele vin de acolo de unde a apus bucuria, cu speranta ca aceasta sa se reaprinda peste curtea autobazei 1. 

Asadar, dragi prieteni. fosti colegi si pasionati: nu v-am uitat si nu am sa va uit niciodata. Va doresc tot binele din lume, alaturi de familii, alaturi de cei dragi, multa sanatate si rabdare la locul de munca, va doresc speranta si ambitie in zilele mai dificile si un zambet frumos in zilele linistite. Si daca e sa mai doresc ceva, de data asta pentru mine, e sa ne gasim sanatosi la o bere sau la bordul masinilor de serviciu si sa povestim de-ale noastre asa cum obisinuiam in vremurile frumoase. 

La Multi Ani!

Inapoi in... 1985

Lasand prezentul cu traseele sale aflate intr-o continua schimbare, cu mijloacele de transport moderne, recent achizitionate si promovate in scurt metraje, la bordul carora se afla soferi profesionisti, politicosi si imbracati corespunzator, intr-o tinuta eleganta, placuta dar alaturi de un director general caruia ii place afirmarea in mass-media, deschidem in aceasta seara arhiva societatii de transport public local cu un episod din anul 1985. 

Vor mai fi si alte materiale originale, pornind din trecut si cu bataie lunga - pana in prezent. Dar deocamdata, sa ne indreptam pasii spre nostalgia trecutului.

Dupa cum spuneam: anul 1985. In acea vreme, transportul public galatean se desfasura cu autobuze si tramvaie. Existau 26 trasee de tramvai - aflate in expansiune - si 26 trasee de autobuz. 

In ceea ce priveste dezvoltarea retelei de tramvai, linia 49 avea sa fie rebotezata 53 si modificata odata cu aparitia liniei 48 . Traseele 45 si 47 aveau sa fie suspendate si inglobate in alte rute electrice iar altele, precum traseul 40, aveau sa sufere modificari. 

La reteaua de autobuze, modificarile au aparut mai tarziu. In acele vremuri, se spune ca traseele motorizate erau mult mai stabile decat cele electrice. Si asa a si fost pana la introducerea troleibuzului, in anul 1989 cand au inceput sa apara primele schimbari majore. 

Inca din 1983, economia Epocii de Aur avea sa stabileasca doua criterii eficiente - pentru acea perioada - in ceea ce privea activitatea mijloacelor de transport de pe teritoriul Romaniei: introducerea buteliilor cu gaz metan si aplicarea programului variat pentru orele de varf si perioadele cu flux mediu si redus de calatori dintre orele de varf. La Galati, au existat, dupa cum povesteam si-n materialele anterioare, trasee scurte, ale caror capat era mutat in centrul orasului pentru economisirea carburantului. Desigur, chiar si-n acele perioade, legaturile cu capetele de linie principale ramaneau asigurate dar la o frecventa de timp mai redusa iar in timpul week-end-ului existau trasee speciale. 

Nu putem spune ca transportul local din anul 1985 era satisfacator. Nu. Nici pe departe. Se calatorea pe scarile autobuzelor si tramvaielor iar cozile din statii erau uneori la fel ca cele de la lapte, carne sau paine. Atunci era un orizont inchis. Acum e un orizont liber. Lipsesc doar mintile luminate care sa invete din trecut ceea ce pot imbunatati azi. Din pacate, nu se vad aceste minti. 

Stii ce inseamna sa promovezi cu adevarat ca... boss atat in plan real cat si intr-un banal material publicitar al unei societati pe care o ai in subordine? Cu siguranta nu doar un chip zugravit pentru o prezentare eleganta. Daca stii sa tii alaturi si sa respecti o echipa, daca stii sa cunosti oamenii cu care lucrezi si sa ii respecti pentru calitatile lor si sa fii in preajma lor cu o vorba buna, ca OM, ai de castigat. Nimic nu se face in mod individual. Dovada si acest material.

O lectie de patriotism de la Atlas

Gloria autobuzelor romanesti nu a apus la Galati, odata cu casarea Rocar-ului TZG si nici a de Simon-ului PNN... Nu. 

Unul dintre operatorii de transport persoane din cadrul combinatului siderurgic galatean mai detine si MAI FOLOSESTE un autobuz romanesc, model ROCAR 112. Practic, RUE este ultimul patriot  din Galati, intretinut corespunzator dar utilizat intr-un cadru restrans - in incinta combinatului precum si pe caile de acces conexe acestuia. 

RUE a fost achizitionat in 1993, si a facut parte din generatia MKA - MKG ... Colegul sau de lot, RUD, a fost casat de mult. La fel si colegii de generatie care au activat pentru R.A.T.U. / Transurb S.A.

RUE insa dovedeste ca prin priceperea si interesul unui sofer responsabil si pasionat de meseria sa, poate trai si poate inca purta - mai departe - simbolul industriei romanesti, aia facuta de romani pentru romani. 

Fotografiile au fost realizate de Adrian Postolache, caruia ii multumesc pentru (poate) ultimele amintiri realizate unui temerar autohton. 

Duminica amintirilor: 1. Zile senine cu MKB

MKB a lucrat pentru transportul public de persoane din Galati pentru aproximativ 15 ani. Masina a fost achizitionata in 1993, intr-un lot de 7 autobuze noi, cumparat de la fostele uzinele Rocar si adus la R.A.T.U. Galati de proprii soferi ai institutiei (regiei de transport), a circulat pana in 2008 si a fost al doilea casat din lotul sau de provenienta (după MKC).

In fotografia de mai jos, apartinand Agerpres, descoperita si distribuita de domnul Adrian Zăinescu in Grupul "Galații de odinioara", MKB avea 5 anisori de transport public in serviciul calatorilor si cel mai probabil, fusese retras din traseu pentru o cursa conventie pentru Santierul Naval Galati (Damen).

Terminale principale, terminale intermediare

Odata cu expansiunea transportului public local asigurat cu tramvaie a anilor 70-80, o parte din terminalele create au ramas active doar ca solutii de rezerva…

Extinderea si implicit dezvoltarea grupului de cartiere Micro 38/39/40 a “impins” terminalul de la “Casuta” la Comat. In dreptul Liceului Nr. 3, tramvaiele nu au mai intors decat in conditii speciale pana in anul 2017, cand a fost redeschisa linia 41 (Micro 40 – C.S.G.). Odata cu suspendarea acestei linii in luna decembrie a anului 2018, terminalul ramane o solutie de rezerva pentru tramvaiele ce se deplaseaza in nordul orasului.

 Infiintarea unitatilor industriale de pe strazile George Cosbuc si Stefan cel Mare aveau sa prelungeasca, din nou, capatul de linie al tramvaielor, de acesta data din zona Comat la Cimitirul Evreiesc. Terminalul de la Comat a ramas insa activ si serveste si astazi un singur traseu de tramvai cu vechime: 44 (ex-4) Piata Centrala – Comat precum si o forma scurta pentru traseul 39 (mai precis traseul 40: Comat – Micro 19).

La mijlocul anilor 80 , odata cu inceperea lucrarilor de consolidare efectuate la viaductul care uneste orasul de Combinatul Siderurgic, a fost infiintata bucla de intoarcere a tramvaiului pe Magistrala C.S.G. Bucla respectiva avea sa fie reactivata dupa aproape trei decenii, si tot datorita unui alt set de lucrari de mentenanta efectuate la acelasi viaduct. In anul 2016, debutul traseului 2 (Liceul Nr. 9 – Piata Centrala) a deservit pentru aproximativ doua luni acest terminal iar ulterior, lucrarile de infrastructura ce au eliminat linia de tramvai de pe strada Anghel Saligny precum si incapacitatea amplasarii unui macaz in Piata Energiei care sa asigure legatura directa a tramvaielor din strada Siderurgistilor pe strada Basarabiei, a facut ca terminalul de la marginea viaductului sa devina… ocol intermediar pentru traseele ce deservesc Piata Centrala: 7 (Micro 19 – Piata Centrala) si 44 (Comat – Piata Centrala).

          Din multitudinea de trasee operate de mijloacele de transport public local electrice pe sine, au ramas doar trei. O mare parte din infrastructura corespunzatoare si implicit a rutelor de rezerva a fost desfiintata. Cum s-a ajuns aici?! De fiecare data cand candidatii la Primarie au promis extinderea transportului electric cu troleibuze care sa inlocuiasca “batranescul tramvai”, nu s-a intamplat nimic… Doar minciuni scrise ca sa fie scrise pe fluturasii electorali. Iar rezultatele sunt pe masura: In 1992, la trei ani dupa Revolutie, aveam 25 de trasee de tramvai si 2 trasee de troleibuz. Astazi, 2019, la aproape 30 de ani dupa Revolutie, avem… 3 trasee de tramvai si 2 trasee de troleibuz.

Foto: Tatra KT-4D 1333 in terminalul de la Comat, deservind traseul 44