În aproape fiecare terminal al traseelor deţinute de regia noastră de transport local există câte un grup de câini obişinuiţi atât cu conducătorii auto cât şi cu călătorii. Grupurile nu sunt periculoase ci, din contră, membri ei devin de multe ori amuzanţi în încercarea de a te convinge să le dai câte ceva de mâncare.
De exemplu, la Metro, un dulău alb aleargă după fiecare autobuz şi aşteaptă civilizat, în dreptul primei uşi, să coboare călătorii. Pe cei care îi cunoaşte ca fiind darnici, îi îmbrăţişează bucuros. Ceilalţi primesc câte un botic umed în palmă sau câte o lăbuţă de atenţionare pe pantalon... „Nu mă ignoraţi”, pare să spună acesta.
În Gara C.F.R. este... crescătorie; patrupedele au o arie mult mai mare de acţionare, întinsă între trei staţii: Autogara (staţiile tur şi retur) precum şi capătul de linie. Oricât de flămânzi ar fi, membrii trupelor nu forţează niciodată nota: le dai, se bucură, nu-i bagi în seamă, aşteaptă un alt pasager, mai omenos...
Staţia de la Spitalul Judeţean – deşi nu este terminal – e mai mereu supravegheată de o gaşcă de câini prietenoşi. Dacă eşti în aşteptarea mijloacelor de transport care coboară spre Ultimul Leu eşti protejat, indiferent dacă le dai ceva de mâncare, îi mângâi pe cap sau, pur şi simplu, stai pe lângă ei: toate persoanele dubioase sunt lătrate copios şi... doar atât. Grupul stă alături de tine până când soseşte mijlocul de transport dorit. Pe urmă, acesta se ataşează de un nou val de călători...
Nici capătul de la INTFOR nu duce lipsă de dulăi... Astăzi dimineaţă am fost vizitaţi de o domnişoară dornică să-şi înşele dieta...
... pe urmă de-un bejuliu visător la o masă gratuită...
... precum şi cenuşiul care, ajuns prea târziu, are slabe şanse. Nu-i nimic, poate la următorul autobuz va fi el primul şi va avea mai mult noroc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu